Video EXCLUSIV. Clădirea în care se fabrică banii din România. Locul i-a impresionat şi pe străini
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Unii merg la serviciu ca să câştige bani, alţii, ca să facă bani. La propriu. „Fabrica de bani“ româneşti este una dintre cele mai bine păzite clădiri din ţară. Am reuşit să intrăm acolo, cu aprobare, evident, şi am cunoscut oamenii care trasformă un desen în moneda de metal pe care o ai acum în portofel. Monetăria statului este locul unde s-a născut primul leu românesc acum mai mult de 150 de ani. Un reportaj în exclusivitate, de Greta Neagu şi Andrei Feraru.
Oricât de plin sau de colorat ar fi cardul din portofel, acesta este sunetul care face orice om să tresară, de când s-au inventat banii pe acest pământ. Istoria monedei este fascinantă. Dar şi mai fascinant este felul în care o idee se transformă în desen, iar apoi într-o mică operă de artă imprimată pe un cerc lucios, auriu sau argintiu.
"Indiferent de contextul politic, indiferent de problemele cu care se confruntă ţara, suntem aici să ne îndeplinim o misiune. De aici, din această clădire, sunt produse şi începe traseul monedei în piaţa românească", a spus Octavian Schen, directorul Monetăriei Statului.
Este un traseu lung şi captivant. Uneori seamănă cu un atelier de sculptor, alteori cu unul de bijutier. Fiecare etapă are rolul ei şi omul ei. O greşeală în acest proces dă peste cap munca întregii echipe.
"Nu avem voie să atingem gravura, pentru că atunci s-ar şterge din detalii şi degeaba, am stricat matriţa", a explicat Lucian Ionescu, cizelor Monetăria Statului.
Primul leu a venit pe lume în 1870, pe Şoseaua Kiseleff, acolo unde a avut primul sediu Monetăria Statului. Moneda era din aur şi avea valoarea de 20 de lei. Între 1900 şi 1935, banii româneşti s-au fabricat la Londra. După aceea, Monetăria îşi reîncepe activitatea într-un sediu nou, cel de astăzi, cu cele mai moderne echipamente. Care sunt funcţionale şi acum.
"Cei din străinătate, când vin şi îl văd, rămân impresionaţi, pentru că acest echipament încă mai funcţionează. Sunt puţine care au rezistat de-a lungul timpului în Europa", a spus Octavian Schen.
Lucrurile au evoluat. Astăzi vorbim despre tehnologie 3D, dar unele etape din procesul tehnologic încă se fac manual. Pentru că, oricât ar fi de tehnologizată fabricarea banilor, ea are, în esenţă, şi un pic de artă. Ne explică asta Codruţ Ciobănescu, unul dintre cei mai vechi angajaţi ai Monetăriei.
Atelierul de creaţie. Aici ideea ia formă, într-un desen. Cu multă imaginaţie şi un pic de improvizaţie.
"Mulţi se întreabă cum realizăm noi portretele. Se lipeşte pur şi simplu hârtia sub geam. Este un geam mai subţire. Lucru manual. Da, şi cu ajutorul unor instrumente de modelaj. Acestea sunt, de fapt, de tehnică dentară şi sunt modificate şi adaptate de noi pentru a ne ajuta", a explicat Codruţ Ciobănescu, machetist grafician.
După aceea, cu o plastilină specială, se face modelajul desenului, pentru a scoate în relief diferite detalii.
"După ce am modelat această plastilină, avem o cameră aici în care turnăm ipsosul. Se împrejmuieşte cu o parte metalică, o formă de tort avem. Înainte era din plumb. Şi se toarnă un negativ peste aceasta", ne-a arătat Codruţ Ciobănescu.
Rezultă două forme din ipsos - machetele, ca două felii de tort. După aceea se scanează şi se trece în programul 3D.
Şi aşa matriţa este adusă la scara de 1 la 1, adică la dimensiunea pe care o va avea viitoarea monedă. Apoi se trece efectiv la gravarea desenului. Cu o migală care ne duce cu gândul la atelierul unui bijutier.
Următoarea etapă ne duce în atelierul de turnătorie.
Şi de aici ajungem în sala unde monedele, încă neimprimate, stau frumos aliniate pe o bandă. Înainte să capete cap şi pajură.
După ce ideea prinde contur în atelierul de creaţie, matriţa trece prin cel puţin 10 procese tehnologice până când ajunge, în final, aici, la presare. Şi monedele care ajung în circulaţie trec prin majoritatea acestor etape.
În jur de un miliard de rondele de metal sunt transformate anual în monede oficiale, dar şi în medalii sau jetoane. Capacitatea de producţie a Monetăriei este mult mai mare, aşa că sunt onorate aici şi comenzi internaţionale, venite de la bănci din Estonia, Letonia, Macedonia de Nord sau Republica Moldova.
În plus, există comenzi importante şi de monede aniversare, obiecte de artă, ştampile, sigilii, ordine sau însemne oficiale. Monetăria este singura instituţie abilitată să realizeze decoraţii care poartă stema României. Este artă dusă la nivel oficial.
"Este foarte migăloasă. Mai ales în era digitală, în care totul îţi cerşeşte atenţia, toate reclamele sunt targetate. Trebuie să fii 100% focusat, toată atenţia să fie fix pe aceste detalii", a spus Lucian Ionescu.
Din 1991, Monetăria Statului este regie autonomă, aflată în subordinea BNR, şi se autofinanţează integral. Un semn că baterea monedei naţionale nu a fost doar un lucru necesar, ci şi unul rentabil.
