Video Istoria îngropată în uitare: Inaugurată în 1883 de Regele Carol I, vama românească din Predeal a ajuns o ruină
O clădire abandonată, cu pereți scorojiți şi geamuri sparte. Așa arată acum fosta vamă românească din Predeal. Istoria a fost îngropată în uitare. Pe de altă parte, la doar câţiva kilometri distanţă, dincolo de Timiş, fosta vamă austro-ungară își trăiește a doua tinerețe. Graniţa statală a dispărut de mai bine de 100 de ani. Dar vama dintre sârguinţă şi nepăsare e mai clară ca oricând.
O clădire cochetă, cu o suprafață de peste 170 de metri pătrați. Fosta vamă românească de la Predeal a fost inaugurată în 1883 de Regele Carol I.
Istoria îngropată în uitare
Ioan Câmpan, autor monografie: Este cea mai veche clădire administrativă de pe raza orașului Predeal, exact aceasta. Pe aceste scări, au pășit toată familia Brătienilor. Regele Carol I, Carol al II-lea, Regele Mihai.
Ioan Câmpan a fost, timp de 45 de ani, profesor în Predeal și a scris o monografie a orașului. Ne povesteşte că fosta vamă de la hotarul dintre Țara Românească și Transilvania a funcționat până în 1916. După Marea Unire, a devenit club al ofițerilor. În perioada comunistă, a ajuns restaurant al Oficiului Județean de Turism Brașov. Iar după Revoluție, a fost concesionată unui investitor privat.
Claudiu Loghin, reporter Observator: Suntem în Predeal, la aproximativ o mie de metri altitudine și așa arată fosta vamă românească. E, probabil, locul în care înțelegem cel mai bine faptul că nu este suficient hotarul nedrept să-l zdrobim, ci trebuie, în egală măsură, să zdrobim și granița dintre nepăsare și sârguință.
Localnic: Trec mașini, trec turiști, să vadă aşa dărăpănătură ... e păcat de ea. Ar putea să facă un muzeu, ca să atragă și turiști.
Turist: Cred că e o pierdere și ar trebui făcut altceva.
Localnic: E un moment important istoric, nu? Mai ales că a fost vamă. Renovată, aranjată, că acum arată jalnic.
La cinci kilometri distanță, către Brașov, găsim fosta vamă austro-ungară, "sora" de peste fostul hotar dintre Carpaţi. A fost cumpărată de Biserica Catolică în 1917 și de atunci e lăcaș de rugăciune. Clădirea este consolidată, modernizată și îngrijită cu migală.
Maica Celina, stareță mănăstire catolică: Noi, cu mănuțele noastre proprii, avem grijă pentru ca să nu se dărâme și să fie întreținută, să fie... oricine vine aici, la noi, să găsească o oază de liniște.
De ce a a fost atât de crudă soarta vămii româneşti? Primăria Predeal și societatea privată care deține clădirea își pasează vina.
Marius Mateescu, viceprimar Predeal: Prin contractul de concesiune, și-a asumat anumite lucruri, să o modernizeze, s-o redea circuitului turistic, lucru care nu s-a întâmplat. Din acest motiv, Primăria l-a acționat în judecată și sperăm, pe neîndeplinirea obligațiilor contractuale, și sperăm s-o recâștigăm, s-o redăm circuitului turistic.
Cei care au luat în concesiune clădirea spun că nu au putut face nimic, din cauză că terenul de sub ea e al primăriei, Predealul a stat doi ani fără primar şi nu a avut cine să semneze actele.
Explicaţiile firmei: "Primăria Predeal a îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliară, prin înscrierea în cartea funciară, abia în anul 2018. Prin urmare, până la acest moment, nu a existat în mod obiectiv posibilitatea obținerii unei Autorizații de Construire".
Ioan Câmpan, autor monografie: În mod ciudat, seamănă cu soarta României, foarte tristă, în ziua de astăzi.
Ioan Pepene, istoric: Nu-și dau seama de plus-valoarea pe care o are această moștenire istorică. Până la urmă, nu trebuie să ne ferim nici să discutăm despre faptul că pe aici, cândva a trecut o graniță, pentru că această graniță aduce cu ea foarte multe istorii foarte interesante.
Soluțiile sunt acum pe masa instanței. Până la finalul procesului, fosta vamă românească rămâne o ruină la drumul mare, în calea tuturor celor care trec prin Predeal.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
