Antena Meniu Search
x

Live Text Klaus Iohannis, despre relaxarea de Paște, „penalii” din PNL și despre cum pot fi convinși românii să se vaccineze

Klaus Iohannis susține, marți, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și pe alte teme de importanță națională.

Cornel Preda
de Cornel Preda

la 27.04.2021, 18:47

Klaus Iohannis, declarații după Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Klaus Iohannis, declarații după Consiliul Suprem de Apărare a Țării - Presidency.ro

Cele mai importante declarații ale lui Klaus Iohannis

  • Ne mai despart doar câteva zile de sărbătoarea creștinătății, un moment în care ne dorim să fim alături de familie;
  • În noaptea de Înviere restricțiile de circulație vor fi ridicate, astfel încât toți cei care vor să participe să o poată face. Sunt convins că Biserica se va organiza foarte bine, astfel încât să fie evitate aglomerațiile;
  • Dragi români, haideți să fim parte a acestui efort și în noaptea de Înviere. Esența credinței creștine este iubirea aproapelui și ce poate fi mai important decât protejarea celor din jurul nostru;
  • Vaccinarea pentru cât mai mulți români înseamnă mai puține decese și infecții, revenirea la normalitate;
  • Se impune să rămânem vigilenți. Știu că este greu și că mai bine de un an am renunțat la viața noastră obișnuită, dar împreună am reușit să trecem printr-o perioadă foarte dificilă;
  • Trebuie să ținem sub control pandemia până când se va vaccina un procent important din populație;
  • Stă în puterea fiecăruia dintre noi și vă invit pe toți să vă vaccinați;

Despre legea care îi scapă pe evazioniști de urmărirea penală, dacă prejudiciul este acoperit

Klaus Iohannis a fost întrebat de ce nu a întors în Parlament o lege promulgată pe 31 martie, care îi scapă pe evazioniști de evaziune fiscală, lege care spune că dacă prejudiciul este acoperit scapă de urmărirea penală.

Pe acelaşi subiect

„Legea a trecut prin Parlament. A fost sesizată Curtea Constituțională, care a spus că legea a fost că este constituțională. Acest Parlament, dacă consideră că legea nu satisface cerințele actualei coaliții, poate să solicite o îmbunătățire a acestei legi și cu bucurie voi analiza și aproba. În momentul respectiv ciclul se încheiase”, a declarat Klaus Iohannis.

Despre „penalii” din PNL

Klaus Iohannis a fost întrebat unde sunt criteriie de integritate din PNL, în condițiile în care doi membri din partid, Costel Alexe și Mihai Chirica, sunt urmăriți penal.

Ar fi cazul să reacționeze politic și PNL-ul și dacă nu o vor face în următoarele zile voi avea o discuție în acest sens”, a declarat Iohannis.

Întrebat dacă mai contează vocea lui în PNL, președintele a spus „vom vedea”.

Președintele României a fost întrebat și dacă îl susține pe Florin Cîțu la șefia PNL. „Preşedintele României nu este membru de partid şi ca atare nu are căderea să se exprime asupra unor proceduri din interiorul partidelor politice. Faptul că merg împreună cu premierul la diferite evenimente este un semnal de susţinere pentru premierul Florin Cîţu, premierul propus de coaliţia de guvernare şi este evident în interesul meu, al coaliţiei şi al României ca acest guvern să performeze ceea ce până acum şi face​”, a spus Klaus Iohannis.

Despre legătura dintre expulzarea diplomatului rus și a tensiunilor de la Marea Neagră

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar al Ambasadei Federației Ruse la București, a fost declarat persona non grata pe teritoriul ţării noastre. Activităţile acestuia ar fi încalcat prevederile Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice din 1961.

Conventia de la Viena prevede, printre altele, că personalul diplomatic nu are voie să se angajeze în activităti de spionaj. În urmă cu câteva zile, Polonia, Cehia, Slovacia si Bulgaria au adoptat măsuri similare.

„Speța diplomatului nu are nicio legătură directă cu tensiunile din zona Mării Negre”, a declarat Klaus Iohannis.

“Faptul că s-a încheiat exerciţul militar în Federaţia Rusă şi trupele s-au restras e o veste în sine bună şi duce la o oarecare detensionare. În acelaşi timp  am aflat că foarte mult material care a fost adus acolo rămâne acolo, cum se spune în termeni de specialitate -rămâne prepoziţionat şi evident că situaţia rămâne în continuare tensionată, este nevoie în continuare de multă implicare, eforturi diplomatice şi din partea României vom face demersuri în special la NATO, dar şi la Uniunea Europeană pentru a creşte rezilienţa pe flancul estic”, a mai afirmat şeful statului. 

Cum pot fi convinși românii să se vaccineze

Președintele României a vorbit și despre cum va arăta campania de promovare a vaccinării.

Guvernul pregătește o campanie amplă. Vor fi implicați și artiști, și sportivi, și politicieni. Vom veni noi spre cetățean, fără să așteptăm acțiuni complicate din partea românilor. Se va renunța la programări, la rezervări. Vor fi deschise tot mai multe centre. Eu sunt optimist și românii vor fi de partea noastră”, a declarat Klaus Iohannis.

Susținerea campaniei de vaccinare de către maneliști ar putea fi benefică, a spus, marți, președintele CNCAV, col. dr. Valeriu Gheorghiță. El consideră că exemplul dat de persoana vaccinată este extrem de important pentru comunitatea din care face parte.

Legat de cum pot fi convinși oamenii din zonele rurale sau cei din cultele religioase unde vaccinul este considerat anti-creștin să se imunizeze. „Bisericile au reacționat foarte favorabil, lucru care ne-a bucurat foarte mult. Reprezentanții cultelor s-au văzut cu primul ministru și au avut o abordare proactivă, provaccinare. În zona rurală au fost gândite campanii care merg la fața locului. Am fost și eu personal la prima acțiune de centru mobil care a fost deschis în Afumați și reacțiile au fost foarte pozitive. Vom avea tot mai multe echipe mobile, vom merge la mari firme care vor să își vaccinze un număr important de personal, deci o să vedeți o acțiune concertată proactivă și sunt convins că vom avea succes în continuare”, a declarat Iohannis.

Despre certificatul verde

Klaus Iohannis a declarat că nu pașaportul-verde este problema, ci modul în care va fi folosit.

„Nu am fost reticient față de ideea unui certificat, ci a unui pașaport discriminatoriu de vaccinare. Nu putem să împărțim cetățenii europeni în două categorii: unii să meargă în concediu și alții să nu meargă. Însă acest certificat poate fi folosit pentru motive medicale. Dacă aveți certificatul, probabil puteți să îl folosiți fără să stați în carantină. Dar nu putem să le folosim pentru a îngrădi libertea de mișcare. Are voie să călătorească, dar trebuie să respecte restricțiile care sunt în vigoare pentru statul respectiv. Deci nu existența certificatului este porblema, ci cum va fi folosit”, a declarat Iohannis.

Ședința CSAT: România este extrem de preocupată de situația din zona Mării Negre.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat implicațiile tensiunilor de la granița Ucrainei pentru țara noastră. Conform comunicatului, România este interesată de soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar Ministerul Afacerilor Externe a demarat în acest sens unele iniţiative la nivelul UE.

„Ca stat riveran şi ca unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi de evoluţiile care au avut loc în ultimele săptămâni, România este extrem de preocupată de situaţia securităţii şi stabilităţii regiunii şi şi-a exprimat îngrijorarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, pentru că tot ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre afectează şi securitatea euroatlantică. Ţara noastră a susţinut în mod constant necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional, soluţia fiind în continuare implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk şi respectarea strictă a regimului de încetare a focului. România este în permanentă legătură cu aliaţii şi partenerii din cadrul NATO şi al Uniunii Europene şi se coordonează şi schimbă evaluări cu aliaţii şi partenerii din regiune, inclusiv pentru identificarea opţiunilor adecvate de acţiune.

Anunţul Federaţiei Ruse privind ordinul ca trupele sale să revină în bazele lor permanente, după exerciţiile militare din Crimeea şi Marea Neagră, a fost important şi oportun pentru detensionarea situaţiei, dar nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situaţie tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi detensionare, precum şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare. Aşadar, autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei”, potrivit comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Ce decizii a luat CSAT

Sursa citată precizează că reuniunea trilaterală România-Polonia-Turcia, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 22-23 aprilie 2021, şi la care au participat inclusiv miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia, a avut rezultate foarte bune. Astfel de acţiuni arată, fără echivoc, angajamentul ţării noastre, concret şi promovat activ, pentru proiectarea stabilităţii în regiune. 

O altă iniţiativă întreprinsă în aceeaşi direcţie este organizarea unui Summit al Formatului Bucureşti în perioada următoare, pentru care se discută cu aliaţii noştri din regiune şi de pe Flancul Estic. De asemenea, în CSAT a fost decicis ca, pe linie NATO, România să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România şi în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internaţional.

„Urmare a deciziilor aliate, găzduim deja pe teritoriul ţării noastre comandamente şi structuri multinaţionale NATO şi beneficiem de o prezenţă aliată avansată, cu contribuţii importante în plan terestru, maritim şi aerian. Importanţa întăririi rezilienţei, atât la nivel naţional, cât şi al Alianţei în ansamblu, şi al partenerilor săi a reprezentat un alt subiect abordat în cadrul Consiliului de astăzi. România a decis să sprijine aceste demersuri prin înfiinţarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, care va oferi asistenţă şi expertiză statelor interesate, inclusiv partenerilor din vecinătate”, indică sursa menţionată.

Când retrage România trupele din Afganistan

Tot în şedinţa de marţi, a fost analizată şi aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliţie.

„Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni. România va retrage forțele din Afganistan coordonat cu membrii de coaliție NATO începând cu 1 mai 2021. Toți cei 615 militari și peste 80 de tone de materiale și elemente de logistică vor fi extrase cu aeronave militare naționale și ale coaliției.

Țara noastră a fost constant printre principalii contribuitori la misiunea NATO din Afganistan.

Mii de miliari români au participat la această misiune de-a lungul timpului, fapt care a sporit gradul lor de pregătire în condiții de luptă și a condus implicit la profesionalizarea în ansamblu a Armatei României.

Prestația militarilor români a fost întotdeauna foarte apreciată de partenerii și aliații noștri. România face parte din coaliția împotriva terorismului, iar militarii noștri care acționează în teatrele de operații și-au asumat mereu cu profesionalism și curaj riscurile și pericolele pe care le presupune lupta pe acest front.

Afganistanul va rămâne însă un loc marcat de profundă îndurerare, 27 de militari de elită ai armatei române au căzut la datorie și ei vor rămâne mereu în gândurile noastre”, se mai arată în comunicat.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Aţi cumpărat vreodată jucării second hand copilului dumneavoastră?
Observator » Evenimente » Klaus Iohannis, despre relaxarea de Paște, „penalii” din PNL și despre cum pot fi convinși românii să se vaccineze