Video Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Patrimoniului: "Nu de aici se pot face economii"
România este lovită de un nou scandal care zguduie lumea culturală. Ministerul Culturii a confirmat oficial intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, instituția-cheie care documentează, protejează și coordonează restaurarea monumentelor istorice din întreaga țară. În locul său, ministerul propune o structură internă. Decizia a stârnit proteste în rândul specialiștilor, a generat mii de semnături într-o petiție publică.
Propunerea nejustificată de desființare a Institutului Național al Patrimoniului și integrarea acestuia în Ministerul Culturii a generat un val de reacții. Angajații instituției au aflat vestea din mediul online. La o săptămână distanță, Ministerul Culturii a confirmat speculațiile.
"Este o afirmație regretabilă, nu ni s-a adus niciun argument care să justifice actul de desființare. Mai ales economică. Nu de aici se pot face economii. INP-ul nu are niciun motiv să fie desființat. Inovăm și aducem softuri care să ajute atât muzeele, cât și pe Ministerul Culturii", a spus directorul INP, Marius Streinu.
"Este cea mai urâtă situație posibilă. Cel mai rău în viață este să te lupți cu necunoscutul", a spus directorul adjunct INP, Bogdan Șandric.
Institutul Național al Patrimoniului funcționează din 1990
Institutul Național al Patrimoniului funcționează din 1990 și este singura instituție care concentrează, sub același acoperiș, arhitecți, arheologi, restauratori, istorici și experți în conservare. O echipă rareori vizibilă publicului, dar vitală pentru monumentele țării.
"Peste 200 de angajați ai Institutului Național de Patrimoniu sunt în incertitudine în acest moment. Peste 60% dintre aceștia spun că se tem să nu-și piardă locul de muncă, iar 30% spun că nu acceptă această schimbare și iau în considerare demisia", a relatat reporterul Observator Oana Bogdan.
România riscă să piardă zeci de milioane de euro din proiecte europene
Odată cu schimbarea, România riscă să piardă zeci de milioane de euro din proiecte europene, să își pericliteze colaborarea cu UNESCO și să cedeze protecția patrimoniului unor decizii politice, fără expertiză. În final, prin afectarea proiectelor deja asumate în PNRR, România poate ajunge la penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro.
"Ordinul Arhitecților din România a primit cu oarecare îngrijorare această veste, nu pot să ascund lucrul ăsta. Nu arhitectura instituțională cauzează problemele financiare cu care se confruntă România", a explicat vicepreședintele OAR, Cristian Blidariu.
Mai multe ONG-uri și instituții au protestat și au inițiat o petiție.
"Nu se poate face austeritate tot de la cultură, care are un procent rizibil din PIB – 0,07%, adică 1,4 miliarde de lei, ar trebui desființate 100 de ministere ale culturii în total ca să rezolvăm problema deficitului", a spus sindicalistul Liviu Iancu.
Teama cea mai mare este că, fără un organism independent, România va repeta greșelile trecutului, când monumente valoroase au fost lăsate să se degradeze și au dispărut.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
