Video "Muncim cu sapa pe unde putem". Imaginea dezolantă lasată în urmă de carierele de cărbune: terenurile agricole din Gorj arată ca după bombardament
Gropi uriaşe, maluri de pământ, lacuri şi fier vechi cât vezi cu ochii. E imaginea rămasă în urma excavatoarelor care au răscolit pământul şi au scos cărbunele. Terenurile roditoare odinioară arată acum ca după bombardament şi oamenii care le deţin nici nu se pot folosi de ele. Aşa ajung să sape orice palmă de pământ chiar şi pe dealuri, în mărăciniş.
În satul Seciurile, din Gorj, agricultura a dispărut aproape de tot. Pământul secătuit de cărbune nu mai poate fi folosit. Aşa au ajuns oamenii din zonă să sape orice palmă de pământ: lângă şosea, printre mărăcini, pe dealuri.
Rozalia, localnică: Muncim cu sapa pe unde putem. Pe unde nu, mai dăm cu plugul. N-avem bani, n-avem cu ce cumpăra
Terenurile ar putea fi refăcute şi cu bani europeni, prin Fondul de Tranziţie Justă
Moş Crăciun a ajuns mai devreme pentru copiii din...
Final de misiune în Marea Mediterană pentru...
Cu două Biblii, un băiat de 13 ani a fugit din...
Până la 1 an de închisoare pentru folosirea...
Elevă de 16 ani, bătută cu sălbăticie de două...
Trei ucraineni, găsiţi după 10 zile petrecute în...
Diana Speretoiu, reporter Observator: De aproape 10 ani de când a fost închisă Cariera Seciurile, pământul alunecă puţin câte puţin în fiecare lună. Şi dacă în urmă cu cinci ani, localnicii cultivau aici cereale, acum terenul arată ca după bombardament.
- Importul anumitor produse în UE, interzis dacă acestea provin de pe terenuri defrişate. Noua lege adoptată de PE
- Soluția găsită de Oradea, pentru a nu împovăra localnicii cu taxe și impozite mai mari
- "Nu ne întreabă nimeni nici dacă ne dă bani, nimic". Oamenii, deranjaţi de Autostrada Moldovei după ce s-au...
Complexul Energetic Oltenia trebuie să niveleze terenul şi să-l redea în circuitul agricol pentru ca oamenii care îl deţin să-l poată folosi. Până atunci, compania le plăteşte, în fiecare an, celor aproximativ 200 de localnici afectaţi de lucrările miniere circa 1500 de lei pentru fiecare hectar răscolit. Acum pregăteşte 20 de milioane de euro ca să refacă ecosistemul. Lucrările sunt complexe şi de durată.
Liviu Cotojman, primar Roşia de Amaradia: Întreaga zonă a alunecat înspre aval. Poate produce oricând alunecări de teren şi asupra celor 18 gospodării din partea de nord a satului.
Terenurile ar putea fi refăcute şi cu bani europeni, prin Fondul de Tranziţie Justă, care prevede fonduri şi pentru acest capitol.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰