Exclusiv O româncă a contribuit la un vaccin anti-covid revoluţionar. Interviu cu Ruxandra Drăghia

• Ruxandra Drăghia este director de sănătate publică în departamentul de cercetare și dezvoltare al Johnson and Johnson.

Specialistă în imunologie şi vaccinare, Ruxandra a povestit într-un interviu în exclusivitate pentru Observator ce a însemnat să facă parte din echipa care lucrează la unul dintre serurile care vor pune capat celei mai mari pandemii din ultimii 100 de ani.

Interviul cu Ruxandra Drăghia

Ruxandra Drăghia: "De la bun început, trebuie să cunoaștem secvența unui virus pentru a începe orice lucrare privind crearea unui vaccin și în cazul SARS-CoV-S care a fost realizat foarte rapid deja în lunile februarie, martie, acele eforturi erau în desfășurare și secvența a fost identificată. De acolo, pe baza diverselor tehnologii, vaccinul poate fi început să fie creat.

Vezi și

În unele dintre tehnologii, crearea ar putea fi puțin mai rapidă, pentru altele ar putea dura câteva luni. Dar acum avem experiență bazată pe o mulțime de lucrări de virologie, pe lucrări de biologie moleculară, chiar și pe lucrări în vaccinologia clasică, pentru a putea avansa acești pași foarte repede.

Pentru vaccinul nostru de investigație, vaccinul de investigație Johnson & Johnson, platforma pe care o folosim, este un adenovirus numit adenovirus 26 și această platformă specială permite crearea de vaccinuri relativ rapid.

Acest tip de vaccin poate fi păstrat ani la - 80 C, poate fi păstrat la - 20 timp de câțiva ani, dar poate fi transportat și depozitat timp de câteva luni la 2-8 grade, deci în frigider, ceea ce este evident un avantaj când vine vorba de logistică. Desigur, stocarea este doar o parte a poveștii. Restul este legat de ce tip de antigeni exprimă vaccinurile noastre și cât de bine vor proteja împotriva virusului țintă."

Denisa Tamaş, reporter Observator: "Există o mulțime de sceptici și mulți oameni se întreabă cum putem face un vaccin atât de repede. Este repede sau nu? De câte luni lucrați?"

Ruxandra Drăghia: "Lucrăm de 11 luni. Aș spune că știința evoluează. Am avut primul nostru vaccin în secolul al XVIII-lea și apoi lucrurile s-au mișcat foarte încet de 200 de ani, dar dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în ultimii 25-30 de ani, avem o multitudine de vaccinuri care au ajuns la populație și care previn foarte mult boli, foarte diferite, care au pus probleme de sănătate publică de mai mulți ani. Și pe măsură ce știința evoluează și se acumulează, la fel va întâmpla și cu dezvoltarea vaccinurilor.

Vaccinurile pe care le vedem astăzi se bazează pe tehnologii de platformă. Platforma înseamnă că acele coloane vertebrale, componentele puzzle-ului au fost studiate în alte contexte, pentru alte vaccinuri sau pentru alte aplicații și pot fi foarte rapid puse în funcțiune și adaptate pentru a putea veni cu un nou vaccin.

Nu mă gândesc la lent sau rapid, mă gândesc doar că știința evoluează, la fel și pregătirea noastră, sperăm, și pe baza a ceea ce am realizat, răspunzând pandemiei COVID-19, vom putea pune în aplicare atunci când următorul virus va veni. Și este o chestiune de când, nu este o chestiune de dacă. Pentru că atenția noastră a fost pe SARS-CoV-2, a fost evidentă lipsa de pregătire, dar virușii există în natură și se va întâmpla din nou și din nou."

Denisa Tamaş, reporter Observator: "Știți când va fi gata vaccinul?"

Ruxandra Drăghia: "Suntem în prezent în studiile clinice de fază 3 și avansăm, înrolăm indivizi în studiile clinice de fază 3 și de îndată ce aceste studii vor ajunge la condițiile prestabilite, atunci vom avea cel puțin o perspectivă asupra eficacității vaccinului și când acesta poate fi implementat pe o scară mai mare.

Această pandemie a schimbat foarte multe, de fapt am demonstrat dintr-o perspectivă științifică faptul că implementarea rapidă a tehnologiilor este posibilă, iar învățăturile din trecut au fost de fapt folosite pentru a promova și a merge mai departe cu toate aceste tehnologii.

Deci, din această perspectivă, a fost o dezvoltare extraordinară. Dacă ne uităm la provocări, în afară de virus însuși și de problemele și provocările extraordinare care au fost create la nivel mondial.

Aș sublinia că nu este suficient să avem un vaccin. Trebuie să-l fabricam, trebuie să îmbunătățim acest proces de fabricație și să ne asigurăm că vor exista suficiente doze pentru a aborda într-adevăr criza globală a sănătății publice și dacă ne uităm în jurul nostru, niciun vaccin nu poate asigura, de unul singur, că toată lumea de pe glob ar fi vaccinată.

Avem nevoie de mai multe soluții pentru a aborda această amenințare globală, așa că vom face parte din acest puzzle."

Denisa Tamaş, reporter Observator: "Credeți că virusul poate fi complet eradicat și câte persoane ar trebui să vaccineze pentru a-l opri într-un fel?"

Ruxandra Drăghia: "Avem un număr foarte limitat de boli care au fost eradicate, variola este una, lucrăm la eradicarea poliomielitei de mulți ani și, din păcate, încă nu suntem acolo. Ce ne-am dori cu toții este, dacă se mai produc epidemii, dacă se produc focare, să le putem preveni și chiar nu le putem împiedica să aibă în arsenalul nostru terapii eficiente, astfel încât să le putem trata.

A fost nevoie de aproximativ 30 de ani pentru eradicarea variolei. Încă lucrăm din nou la eradicarea poliomielitei. Așadar, nu aș pune pariul că vom eradica boala, ci într-adevăr să o putem preveni și diagnostica și, dacă este necesar, să o tratăm."

Denisa Tamaş, reporter Observator: "Credeți că politicile de stat se vor schimba de acum înainte și că țările vor încuraja mai mult cercetarea? Veniți din România, știţi că nu facem atât de multe cercetare ca alte țări străine. Cum se vor schimba lucrurile?"

Ruxandra Drăghia: "Într-un studiu foarte recent, a fost publicat chiar înainte de sfârșitul anului 2019, spune că niciuna dintre țări nu a fost pregătită cu adevărat pentru o pandemie. Niciunul. Au fost diferite niveluri de pregătire, deși oamenii de știință au avertizat de mulți ani că o pandemie era foarte probabilă și că ar trebui să fim acolo. Și nu este vorba doar de cercetare.

Cred că așa trebuie să ne uităm la cercetare. Este într-adevăr ca o poliță de asigurare, cum ar fi fondul de pensii. Uitându-ne la devastarea economică și câte vieți umane s-au pierdut în această pandemie, trebuie să pregătim comunitatea globală, să se unească. Nicio țară și niciun singur grup de oameni de știință nu pot face totul. În aceste momente, înțelegem și apreciem cu adevărat colaborarea internațională, colaborarea globală și europeană atunci când vine vorba să fim pregătiți cu adevărat.

Nimeni nu are cunoștințele, abilitățile sau chiar facilitățile atunci când vine vorba de producție pentru a aborda toate aceste amenințări. Avem cu adevărat nevoie să lucrăm împreună și dacă ar fi ceva ce aș vrea să văd mai mult, este ca statele, comunitatea globală, să se unească și să abordeze problema împreună."

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰