Percheziţii la Regele maneliştilor! Zeci de persoane au fost săltate de DIICOT pentru tâlhărie, furt şi contrabandă de ţigări
Procurori DIICOT şi ofiţeri de la Poliţia Capitalei fac, marţi, 18 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Timiş, vizând destructurarea unui grup infracţional organizat suspectat de infracţiuni de tâlhărie, şantaj, furt calificat, înşelăciune, mărturie mincinoasă şi contrabandă cu ţigări.
- Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Trump o numeşte pe Susie Wiles şefă de cabinet la Casa Albă. Cine este "femeia de gheaţă" din spatele campaniei republicanului
Procurori DIICOT şi ofiţeri de la Poliţia Capitalei fac, marţi, 18 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Timiş, vizând destructurarea unui grup infracţional organizat suspectat de infracţiuni de tâlhărie, şantaj, furt calificat, înşelăciune, mărturie mincinoasă şi contrabandă cu ţigări.
Surse judiciare au declarat că gruparea era condusă de Paul Iova, cunoscut drept Ion Petrişor sau "Regele maneliştilor”, el fiind şi impresarul mai multor cântăreţi de manele, dar şi unul din organizatorii "Miss Piranda".
Ion Petrişor, cunoscut drept lider al lumii interlope din sectorul 3 al Capitalei, a fost cercetat în mai multe dosare penale, în special pentru contrabandă cu ţigări şi trafic de droguri, el având şi o condamnare, în primă instanţă, la 7 ani de închisoare pentru constituire de grup infracţional organizat şi contrabandă, dispusă de Tribunalul Suceava.
Conform DIICOT, în cursul lunii mai 2016, patru suspecţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit şi alte persoane, în vederea comiterii în principal a infracţiunii de şantaj. Astfel, începând cu toamna anului 2016, în cadrul grupului au fost atrase şi alte persoane care au sprijinit activitatea grupării, prin contribuţii permanente sau periodice, sub coordonarea liderului grupului, fiecare membru având sarcini şi roluri prestabilite.
De asemenea, liderul grupării a început planificarea comiterii unor noi infracţiuni (contrabandă, contrabandă asimilată şi trafic de migranţi), acesta punând la cale trecerea frauduloasă a frontierei de stat dintre Bulgaria şi România a mai multor persoane, precum şi procurarea şi comercializarea de ţigări provenite din contrabandă. Membrii grupării au recurs inclusiv la sustragerea acestor mărfuri de la cei care le deţineau ilegal, unele fapte fiind comise inclusiv prin acte de violenţă fizică, mizând pe imposibilitatea acestora de a reclama furtul unor bunuri deţinute ilelegal. Pe acest nou palier, liderul grupului a recrutat mai mulţi cetăţeni români şi străini, de origine bulgară, ucraineană şi sârbă, mai spun procurorii DIICOT.
Pentru a-şi asigura banii pentru finanţarea şi stimularea membrilor grupării, liderul grupului a planificat şi coordonat comiterea de către “locotenenţii” săi a unor alte infracţiuni precum furt, tâlhărie şi înşelăciune, recrutând, şi în acest caz, noi membri, ale căror calităţi şi “specializări” erau necesare "pentru a asigura reuşita deplină a planurilor sale infracţionale, minuţios concepute".
Gruparea infracţională era organizată în baza principiului subordonării ierarhice, decizia comiterii unei infracţiuni aparţinând de fiecare dată liderului grupului, care stabilea participanţii la săvârşirea faptei şi rolul, în detaliu, al fiecăruia dintre ei.
În acest scop, la indicaţiile liderului, membrii grupării organizau veritabile acţiuni de cunoaştere a victimelor, pe care le urmăreau vreme îndelungată, inclusiv prin montarea, pe autoturismele acestora, a unor echipamente de localizare, pentru a le cunoaşte obiceiurile, familia şi locurile frecventate. Informaţiile astfel obţinute erau utilizate fie pentru şantajarea victimelor (nevoite să satisfacă pretenţiile financiare ale membrilor grupării, pentru nu suferi anumite consecinţe păgubitoare), fie pentru cunoaşterea exactă a momentului în care urma să fie comisă infracţiunea (de exemplu, când victimele erau plecate de acasă – în cazul infracţiunii de furt; a locului unde se aflau victimele – în cazul infracţiunii de tâlhărie)", mai spun procurorii DIICOT.
Conform acestora, prejudiciul estimat până la acest moment se ridică la aproximativ 150.000 de euro.
În urma percheziţiilor, 19 persoane ar urma să fie duse la audieri la sediul DIICOT.
Sursa: News.ro
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰