Observator » Evenimente » Peste 25.000 de copii se nasc prematur anual în România. De ce șansele lor la viață depind de locul nașterii

Video Peste 25.000 de copii se nasc prematur anual în România. De ce șansele lor la viață depind de locul nașterii

Editor A.L. | Timp citire: 4 minute
Publicat la 20.11.2026, 18:28 | Modificat la 20.11.2026, 18:29

În fiecare an, în România, peste 25.000 de copii vin pe lume prematur, condamnați din prima secundă să lupte pentru viață. Într-un incubator, departe de brațele părinților. Pentru ei, șansele de supraviețuire depind, de multe ori, de un singur lucru, locul în care se nasc. Discrepanța dintre orașele mari și sate rămâne uriașă. Nu doar prin lipsa aparaturii, ci şi pentru că multe viitoare mame nu reușesc să ajungă nici măcar la controalele de rutină din sarcină. Cât costă îngrijirea unui copil născut înainte de termen şi care sunt factorii care duc la o naștere prematură. 

"Am aflat destul de devreme că există riscul de prematuritate. Mă macină non stop întrebarea ce o să se întâmple cu ea după ce o nasc. Ştiam că există condiții în spital, dar nu știam cât va trebui să stea acolo. Văzând pe hol atâţia părinţi cu copilul în scoică și noi am plecat acasă singuri în maşină a fost unul din cele mai grele momente", povesteşte Irina Pogonariu, mamă. 

Pentru Irina, au fost 3 săptămâni de frică şi neputinţă. Atât a stat fetiţa ei în incubator după ce a venit pe lume la doar 34 de săptămâni. Nu avea nici măcar 2 kilograme. Tânăra de 31 de ani a avut noroc. A născut într-una dintre puţinele maternităţi din România pregătite să salveze copiii prematuri.

Un bebeluș care cântărește mai puțin de un kilogram la naștere are nevoie de îngrijire medicală extrem de specializată. În unele centre performante, șansele de supraviețuire ale acestor copii ajung la 90%. Dar această șansă depinde de echipe medicale bine pregătite, aparatură performantă și acces rapid la îngrijire neonatală.

Articolul continuă după reclamă

Cât cheltuie spitalul pentru un singur bebeluş internat

Costurile sunt însă uriaşe. Pentru un singur bebeluș care stă trei luni internat, spitalul cheltuie zeci de mii de euro. Un efort financiar este și pentru familie. Numai o morfologie la fiecare 3 luni costă între 700 şi 1.000 de lei. Pentru mii de femei fără posibilităţi, e ceva ce nu-şi pot permite.

"A fost costul nașterii, statul ei în incubator 3 săptămâni, a fost cazarea ei în spital plus tratamentele pe care le-a avut acolo, analizele, controalele, ecografiile", povesteşte Irina Pogonariu, mamă. 

"Mama vine nemonitorizată în sarcină și naște la primul spital, asta se întâmplă, ca apoi să urmeze procesul de transfer al prematurului, iar asta nu e întotdeauna la timp, nu întotdeauna se face cum trebuie. În mod normal trebuie să vină o echipă specializată să se ducă să ia acel prematur să-l aducă la nivelul 3. Așa se face în țările civilizate", explică Dr. Cătălin Gabriel Cîrstoveanu, șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți.

Pe acelaşi subiect

În România, tot mai mulți bebeluşi ajung în incubatoare

O problemă cu care se confruntă întreaga lume. La noi, paradoxul este dureros: se nasc tot mai puțini copii, dar tot mai mulți ajung în incubatoare.

La nivel mondial, 13,4 milioane de copii vin pe lume prematur în fiecare an. Adică unul din zece bebeluși. În România, vorbim despre peste 25.000 de copii anual. În spatele fiecărei statistici este însă o familie care se confruntă cu emoții, incertitudine și, uneori, o luptă pentru supraviețuire.

Cum am ajuns la astfel de cifre? Mediul de viaţă, lipsa controalelor în timpul sarcinii şi faptul că, astăzi, tot mai multe femei aleg să devină mame mai târziu.

"Problemele infecțioase în timpul sarcinii au un impact major asupra naşterilor, apar la toate categoriile sociale, însă anumite tipuri de infecţii apar la categoriile defavorizate. Incidenţa prematurității în România e mai mare decât media europeană, 1-2 puncte și probabil că va mai crește", explică Dr. Cătălin Gabriel Cîrstoveanu, șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți (ATI).

"Avem mai mulți factori de risc, în primul rând vârstele extreme, istoricul de intervenții chirurgicale la nivelul colului uterin, dacă și mama pacientei a născut prematur. Femeile fumătoare, pacientele care nu dorm foarte bine, foarte stresate", menţionează Nicoleta Ganea, medic ginecolog.

Mărturiile unei mame, după 10 ani de așteptare și încercări

O femeie va deveni mama unui băieţel la 37 de ani, după mai bine de un deceniu de așteptare și încercări. Este însărcinată în 32 de săptămâni, iar până acum totul a decurs fără probleme.

Reporter: Ați avut emoții că există vreun risc să se nască și prematur?

Viitoare mamă: Da, sigur că da, tot timpul am avut acest gând.

"Stresul e cel mai mare factor în momentul acesta, lipsa controalelor, categoric da. Înainte să iei decizia să faci un copil e foarte important să-ți faci un screening, niște analize. Lipsa de informare cred ca e foarte importantă și la noi nu se axează foarte mult sistemul medical pe partea de prevenţie. Trebuie investit în sănătatea mamelor", spun oamenii. 

"E important ca ea să nu fie singură, firește că ea trece prin niște stări de tristețe care se pot dezvolta ulterior în tulburări de anxietate. Să aibă acces la resurse, la un psihoterapeut și să nu tratam o tristețe ca ceva trecător", spune Alesia Rădulescu, psiholog.

Finanţarea rămâne prima care trebuie să crească

Deşi medicii vorbesc despre progrese majore în îngrjirea prematurilor, finanţarea rămâne prima care trebuie să crească.

"În jur de 180 de incubatoare au fost alocate României în perioada 2023-2024 în toate maternitățile. 36 de maternități au beneficiat de fonduri europene pentru dotarea completă a 90 de paturi de terapie intensivă. Acum necesarul acoperit este undeva la 75%", spune Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Un semnal de alarmă care nu vine întâmplător. Luna noiembrie este dedicată conștientizării prematurității și importanței îngrijirii copiilor născuți mult prea devreme.