Bucureştiul nu este pregătit să ducă un cutremur precum cel din 1977 (Video)
Nu există român care să nu-și amintească unde și cum a trăit cutremurul din 1977. E amintirea care ne bântuie părinții de fix 43 de ani.
- Bucureştiul nu este pregătit să ducă un cutremur precum cel din 1977
- Un seism asemănător ar produce un dezastru total la nivelul Capitalei
Nu există român care să nu-și amintească unde și cum a trăit cutremurul din 1977. E amintirea care ne bântuie părinții de fix 43 de ani. O zi în care ne punem iar întrebarea de al cărei răspuns ne temem cu toţii: dacă un cutremur puternic ar zgudui astăzi România, cât de pregătiți suntem să-i facem față încât să nu repetăm istoria?
Acesta este sunetul infernului – așa cum l-au resimțit, cu o spaimă de moarte, milioane de oameni cărora pământul le-a fugit brusc de sub picioare, în urmă cu fix 43 de ani.
În mai puțin de un minut, s-a scris cea mai mare catastrofă a ultimilor 50 de ani: 1.500 de vieți îngropate sub ruine, peste 10 mii de oameni răniți, peste 30 de mii de clădiri afectate. Și dacă astăzi ecoul dezastrului ni se pare îndepărtat, e pentru că am uitat cum Pământul își urmează cursul ciclic, impasibil la spectacolul umanității.
O spune un specialist care, de ani întregi, studiază, cărămidă cu cărămidă, punctele slabe ale României. Împreună cu arhitecți și ingineri, profesorul Bogdan Suditu a pus bazele Seismic Alert, un proiect de inventariere a clădirilor și oamenilor aflați în pericol în cazul unui cutremur: "Clădirea aceea va cădea. Este praf, praf. Am fost în ea, este îngrozitor".
Nu cutremurul ne va ucide, ci indolența. Pentru că, de decenii întregi, se construiește haotic, se închid ochii în fața pericolului, se lipesc buline roșii pe clădirile neconsolidate, ca și cum asta le-ar salva viețile celor care locuiesc înăuntru.
Un cutremur mare, de peste 7 grade pe scara Richter, va veni mai devreme sau mai târziu. Ca să avem o șansă, trebuie să ne pregătim acum pentru inevitabil. Și inevitabilul va arăta așa. Undele de șoc ale seismului vor rupe țevile de gaz și de apă, străzile se vor denivela și un zgomot teribil va anunța prăbușirea clădirilor. Mai bine de 1000 de blocuri înalte din București se vor face una cu pământul. Vor muri peste 3000 de oameni și alți 16000 vor fi răniți.
Și asta doar la prima strigare. Pentru că, în realitate, nu știm câți oameni sunt condamnați.
Chiar dacă am afla câte clădiri vulnerabile există în tot Bucureștiul, consolidarea lor în timp util este o utopie. Procesul e lung, costisitor și invaziv pentru proprietari. Istanbulul, de exemplu, a reușit cu mari eforturi să consolideze 1.400 de clădiri publice în 14 ani. Noi, puțin peste 20 în ultimii 30 de ani. Timpul se scurge și, din decenii în care statul ar fi putut acționa, ne mai rămân doar secunde.
De-aici, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului, se va da alarma către autoritățile de intervenție, pregătite pentru un seism peste 7 pe scara Richter, Inspectorate pentru Situații de Urgență, centre de criză de la Guvern, Armată.
Dar responsabilitatea nu e doar a salvatorilor. Fiecare dintre noi poate face ceva. Asta încearcă să ne învețe Matei Sumbasacu, inginer constructor, specializat în structura clădirilor cu risc seismic.
Pare un scenariu apocaliptic. Nu e. Dovada stă în fiecare cicatrice a Capitalei.
Iar sub zidurile condamnate la moarte suntem noi, oamenii.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰