Video România are doar 2 centre pentru operaţii cardiace pediatrice la 1200 de copii cu probleme ale inimii anual
În România, peste 1200 de copii se nasc anual cu malformaţii congenitale sau alte afecţiuni ale inimii. Cel puţin un sfert dintre ei se pierd. Pe drum, pe o listă lungă sau pe un pat de spital în aşteptarea unui medic, a unei promisiuni sau a unei soluţii. Şi sunt cazuri în care niciuna dintre acestea nu vine. Am întrebat medici din ţară care ţin în braţe astfel de copii şi-i trimit acasă cu o inimă sănătoasă care sunt cele mai importante cinci soluţii ca toţi copiii români să fie operaţi la noi în ţară. Fiecare dintre medici ne-au dat idei de bun simţ care nu doar că sunt posibile, dar se pot pune în practică repede, dacă autorităţile chiar vor.
România are doar două centre dotate cu resurse umane și materiale pentru operaţii cardiace în pediatrie: Spitalul Marie Curie din Capitală şi Institutul Inimii din Târgu-Mureş. Se mai operează ciclic la Iaşi, Cluj şi Timişoara însă doar atunci când medici bine pregătiţi din ţară sau din străinătate merg în aceste mari orașe. Și, cu ajutorul Fundaţiei Mereu Aproape, sunt operaţi copii în misiunile umanitare de la Spitalul Sanador, sub coordonarea profesorului doctor Victor Costache și a medicului cardio pediatru Florin Ionescu. "Îmi doresc pentru toţi copiii cu malformaţii cardiace din România să aibă inimi reparate şi să aibă o calitate a vieţii mai bună", a declarat Florin Ionescu, cardiolog pediatru la spitalul Sanador.
Doar cu o strategie națională coerentă fiecare copil cu inimă bolnavă poate avea șansă la viață
De la această dorinţă pornesc şi ceilalţi medici care vor să opereze copii cu inimi bolnave, dar dorinţa nu este suficientă. E nevoie şi de acţiune. "O reevaluare a activităţii. Numărul 2, un plan de acţiune bazat pe punctul 1, şi numărul 3 să încercăm să ne suflecăm mânecile şi să trecem toţi la treabă", a declarat Şerban Stoica, medic specialist chirurgie cardiotoracică. Iar treaba înseamnă un plan naţional care să implice toate unităţile medicale care pot să opereze copii cu malfomații cardio, sau măcar acele unități medicale care îşi doresc şi au resurse minime de unde să înceapă treaba.
"Nu trebuie să inventăm alți oameni, să importăm alți oameni, avem tot ce ne trebuie. Ideea e să le oferim educația profesională de care au nevoie și să ne propunem să rezolvăm această problemă sub forma unei strategii naționale", a declarat Horaţiu Suciu, şeful clinicii de chirurgie cardiovasculară "Institutul Inimii" din Târgu Mureş. Pe primul loc al acestei strategii ar fi o finanţare adecvată, iar medicii cu experienţă în sistem vin şi cu propunerile potrivite. "Punctele 1,2,3,4 - recalcularea sistemului DRG prin creşterea TCP la nivelul celorlalte ţări europene. Deblocarea programului naţional de anestezie terapie intensivă care este blocat de 3 ani", a declarat Victor Costache, şef secţie chirurgie cardiovasculară. Iar finanţarea ar rezolva şi problema resursei umane, a medicilor şi asistenţilor bine pregătiţi. La Spitalul Marie Curie a fost nevoie de mai bine de zece ani pentru a forma șase medici care să opereze zilnic.
"O parte din pacienţi se pierd cumva pe parcurs, ar trebui să existe o foarte bună comunicare şi poate un registru naţional de boli cardiovasculare congenitale în care să putem avea o supraveghere a tuturor pacienţilor, un registru interconectat în toate centrele", a declarat Irina Mărgărit, şefa secţiei de chirurgie cardiovasculară Spitalul Marie Curie. "In România nu lipsesc materiale şi aparatură medicală, nu lipsesc, şi materiale consumabile nu lipsesc, lipsesc numai şi numai resurse umane pentru varii centre de stat", a declarat Tammam Youssef, medic chirurgie cardiovasculară. Și dincolo de rezolvarea problemelor acute, medicii îndrăznesc să viseze şi la prevenţie şi diagnostic precoce. La Timişoara sunt medici, dar prea puţini şi nu se operează decât periodic copii.
"Screeningul prenatal sau neonatal este foarte important în momentul diagnosticului. Sunt patologii care dacă ar fi diagnosticate la un moment dat, atunci inclusiv și riscurile chirurgicale și complicațiile post operatorii ar fi mai mici", a declarat Laurenţiu Brăescu, medic chirurgie cardiovasculară Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara. Dar cea mai importantă dintre toate este comunicarea. Între medici, spitale, societatea civilă şi autorităţi. Cu un singur scop: o şansă la viaţă. "Cum să le iei şansa? Cine are dreptul să spună: tu da, tu nu, pentru că noi ne tot împotmolim. Noi trebuie să facem ca acest intervenţii să se întâmple în număr cât mai mare", a declarat Alessandra Stoicescu, preşedintele Fundaţiei Mereu Aproape. România este pe drumul cel bun, dar încă mai are până ajunge la destinaţie, spun medicii. Doar cu o strategie națională coerentă fiecare copil cu inimă bolnavă poate avea șansă la viață.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
