Video România cere ajutorul NATO după atacurile Rusiei din Marea Neagră. Situaţia s-ar putea agrava
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Marea Neagră e mai periculoasă pentru navigatori decât zona Strâmtorii Ormuz. De la începutul războiului din Ucraina, peste 200 de nave comerciale au fost atacate, iar zeci de marinari și-au pierdut viața, au fost răniți sau dați dispăruți. După ultimele incidente din apropierea coastei românești, autoritățile de la București cer sprijinul NATO pentru protejarea traficului maritim.
La o zi după atacul asupra navei Wine Trader, la 13 mile marine travers de Sulina, mai mulți marinari străini sunt, în continuare, de negăsit.
Din cei 5 marinari salvați de România, unul singur a rămas internat în spital, cu răni ușoare. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 200 de nave comerciale au fost afectate de război, potrivit datelor comunicate de reprezentanții navigatorilor. Bilanțul include 40 de marinari dispăruți și 60 de răniți. Numai în acest an, patru nave au ajuns pe fundul mării din cauza dronelor.
"În Marea Neagră sunt mai multe victime, sunt mai multe nave atacate decât în Golful Persic. Toate navele care se găsesc în operare cu țările Ucraina sau Rusia, toate sunt într-un risc ridicat de război, indiferent în ce zonă navighează în Marea Neagră", spune liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu.
Transporturile către porturile ucrainene au devenit extrem de profitabile pentru unii armatori, susțin reprezentanții marinarilor, care îi acuză pe cei care exploatează navele că de multe ori ascund destinația reală a voiajului, pentru a momi echipajul la bord.
"Trimit nave pur și simplu kamikaze, cu echipaje din Siria, din India, din Azerbaidjan. Sunt trimiși în fața bombardamentelor rusești pe aceste nave și dacă nu se întâmplă nimic, se îmbogățesc, iau foarte mulți bani pe transportul produselor", spun oamenii.
Obiective strategice româneşti, puse în pericol de războiul de pe mare
Războiul de pe mare pune însă în pericol și obiective strategice românești. O dronă scăpată de sub control poate ajunge la instalații industriale, în porturi sau în apropierea bazelor militare.
Reporter: Există riscul ca o dronă să lovească Portul Constanța?
Cristian Barbu, profesor Academia Tehnică Militară: Sigur că există un astfel de risc. Există riscul să lovească Portul Constanța, există riscul să lovească, eu știu, rafinăria de pe litoral de la Midia.
Liderii europeni, strânși în aceste zile la summitul de la Bruxelles, privesc cu îngrijorare cum războiul din Ucraina se apropie tot mai mult de granița Uniunii Europene.
"Capabilitățile care ne lipsesc acum ar trebui, în opinia mea, evident, să ne fie aduse de către comandamentele și de către țările care în acest moment nu se confruntă cu asemenea amenințări +++ În asta constă solidaritatea aliată", explică Mircea Mîndrescu, fost comandant în cadrul NATO.
Ce soluţie este luată în calcul
Soluția luată în calcul este crearea unui coridor de siguranță de-a lungul coastelor României și Bulgariei, protejat de nave militare, sisteme antiaeriene și antidronă. Astfel, navele comerciale ar putea circula sub protecția aliaților, fără să mai fie expuse direct atacurilor din zona de război.
"Le-am cerut aliaților, înainte ca echipamentele (n.r. din SAFE) să ajungă în România, să ne ajute cu capabilități, pentru a contracara atacurile", declara președintele României, Nicușor Dan.
Concluziile summitului de la Bruxelles vor avea inclus un paragraf special dedicat securității României și Bulgariei.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
