Video România numără aproximativ 1 milion de consumatori de droguri. Gorghiu vrea un registru al traficanţilor, pe modelul celui al agresorilor sexuali

România numără aproximativ un milion de consumatori de droguri şi cel puţin un dosar penal deschis în fiecare zi pentru trafic stupefiante.

Cristina Filip, reporter Observator: La începutul anului 2023 pe masa procurorilor animafia erau în lucru aproape 10.000 de dosare deschise pentru trafic şi consum ilicit de droguri. Până în septembrie au mai fost deschise alte peste 9.500. În primele 9 luni ale anului 1.700 de persoane au fost trimise în judecată, 59 dintre ele sunt minore.

Se numără traficaţii şi dependenţii de stupefiante

Parlamentarii, în frunte cu ministrul justiţiei, vor să pună sub lupă circuitul drogurilor şi să înfiinţeze registrul traficanţilor, după modelul celui cu agresorii sexuali. Baza de date ar urma să conţină informaţii despre toţi cei care au fost prinşi că vând, oferă sau consumă droguri.  

Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei: Acest registru va asigura instituţiile din Romania, le va facilita accesul la aceasta  bază de date care să ştie în mod constant unde se află traficantul de droguri eliberat din închisoare, ce face, ce surse de venit are, unde circulă şi cu ce se ocupă.

Actualizarea datelor la poliţie se va face o dată la 3 luni. Cine nu se prezintă la secţie riscă închisoare până la 3 ani sau amendă.

Gabriel Gîrniţă, sindicatul Sidepol: Deja Poliţia Română, prin structurile specializate, are bază de date cu cei care fac trafic de droguri, dacă venim acu şi doar dublăm printr-un registru nu facem altceva decât să complicăm activitatea poliţiştilor din teren.

Proiectul se află acum în Senat pentru dezbatere

Din registru sunt, însă, excluşi minorii. Asta deşi cele mai alarmante cifre privind traficul şi consumul de stupefiante se referă cei sub 18 ani.

Florin Roman, iniţiator: Ca proiect pilot, rolul acestui proiect de lege este, în primul rând, să ne uităm spre marele trafic, spre marii traficanţi. Ei trebuie identificaţi prima dată, pentru că ulterior dezvoltă reţele secundare în care, într-adevăr, sunt implicaţi şi minori.

Gigel Lazăr: Mie îmi este teamă că neincluzând minorii într-un anumit, ne putem aştepta ca dealerii să îi transforme în cărăuşi pentru că nu vor fi trecuţi nicăieri. 

Gestionarea bazei de date va reveni în sarcina poliţiei şi îi va ajuta pe agenţii din teren să ştie cu ce oameni au de-a face. În registru vor fi înscrişi atât cei cu cazier cât şi cei prinşi, ulterior, pe picior greşit. Vor fi fotografiaţi, amprentaţi şi li se vor preleva probe biologice. 

Proiectul se află acum în Senat pentru dezbatere.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰