Video România testează noi sisteme pentru a doborî dronele, de mii de ori mai ieftine
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Pentru a patra zi consecutiv în România a intrat o dronă de război. Avioanele F-16 n-au mai deschis de data aceasta focul, dispozitivul a ajuns în Ucraina înainte de a fi doborât. Pe măsură ce astfel de incidente devin zilnice, România caută soluţii mai ieftine pentru doborârea aparatelor fără pilot. Sistemele există deja, dar e nevoie de timp pentru ca militarii să înveţe se le folosească. Între timp, ambasadorul Rusiei a fost chemat la ministerul de Externe, unde i s-au prezentat rămăşiţele primei drone ruseşti doborâte de Armată.
Radarele Armatei au detectat pentru a patra zi consecutiv pătrunderea unei drone în spaţiul aerian românesc, la est de Sulina. S-a întâmplat la ora 8 şi 47 de minute, când locuitorii din Tulcea au fost avertizaţi prin Ro-Alert să se pună la adăpost. După şase minute de la mesajul Ro-Alert, două aeronave F-16 de la baza din Feteşti au fost ridicate de la sol pregătite să doboare drona. Ţinta a intrat însă pentru scurt timp în spaţiul nostru aerian. Apoi s-a îndreptat către Ucraina, acolo unde astăzi au fost raportate noi explozii. Piloţii de F-16 nu au deschis focul, aşa cum s-a întâmpat vineri, sâmbătă şi duminică, când doronele care au pătruns mai adânc pe teritoriul nostru au fost doborâte.
Într-o fabrică de lângă Bucureşti, o firmă privată construieşte propriile drone militare
Anchetatorii au stabilit că cel puţin una dintre ele era de provenienţă rusească. Fragmentele i-au fost prezentate, astăzi, ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, care a fost chemat să dea explicaţii la Ministerul de Externe. România a anunat că va expulza un diplomat rus. "Este în mod clar o acţiune de propagandă. (...) Rusia nu a trimis şi nu trimite drone de luptă către ţinte de pe teritoriul României. Expulzarea unui angajat al ambasadei nu va rămâne fără răspuns din partea Rusiei", a venit replica ambasadorului rus.
Doborârea dronelor vine cu un preţ ridicat pentru România. O singură rachetă lansată de pe un avion F-16 costă 400.000 de dolari. Iar stocul, de câteva sute, de diminuează rapid. Dronele Geran-2 ale ruşilor, în schimb, costă între 30.000 şi 80.000 de dolari. Armata ar putea schimba însă strategia, pe măsură militarii se vor familiariza cu sistemele noi de doborâre a dronelor. Un astfel de sistem este Merops şi constă în drone interceptoare de 14.000 de dolari bucata, care pot fi lansate de la sol sau de pe vehicule militare. Acestea au intrat în dotarea armatei anul trecut. Alte sisteme testate de militari sunt tunurile antiaeriene Ghepard, folosite cu succes în Ucraina împotriva roiurilor de drone. România are în prezent 36 de astfel de sisteme funcţionale, iar un proiectil costă câteva sute de dolari.
Într-o fabrică de lângă Bucureşti, o firmă privată construieşte propriile drone militare. "Este o dronă de atac, dar poate fi folosită şi ca dronă de supraveghere. Este integral românească, este extrem de eficientă", a declarat Emanuel Pop, director companie drone. Tot aici se dezvoltă şi tehnologia de bruiaj, o componentă vitală în războiul modern. "Bruiatorul are o antenă directivă. Şi o poţi orienta către dronă. Poţi selectiv bruia anumite tipuri de drone. Ăsta este avantajul acestui bruiator, nu bruiază la modul generic", a declarat Marius Dima, inginer. Aceste sisteme merg însă doar la export şi nu intră în programul de achiziţii a armatei. România are în plan să cumpere noi sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune din Germania, Franţa şi Israel, însă livrările vor începe abia de anul viitor. Între timp, românii de la graniţa cu Ucraina se obişnuiesc cu incursiunile dronelor ruseşti.
Nordul judeţului Tulcea şi sudul Galaţiului, inclusiv oraşul sunt zonele vizate constant de mesajele Ro-Alert. Sunt zonele cele mai expuse în faţa dronelor. De aici, de pe faleza Dunării din Galaţi până la Reni sunt aproximativ 15 kilometri în linie dreaptă. Cea mai recentă alertă a venit chiar în această după-amiază, când un roi de drone a atacat porturile dunărene ale Ucrainei.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
