Românul care a escaladat Everestul în 24 de ore şi-a transformat pasiunea în afacere. Gabriel Băicuş organizează expediţii în Munţii Himalaya şi Tibet

Gabriel Băicuş s-a născut în judeţul Buzău şi a copilărit în zona Nehoiu, loc în care a fost captivat de peisajele Carpaţilor de Curbură. Ulterior s-a mutat în Spania unde şi-a împărtăşit pasiunea alături de alţi iubitori ai muntelui. În timp, drumeţiile au fost înlocuite de escaladă şi expediţii în cei mai înalţi munţi ai lumii.

Cum a început pasiunea lui Gabriel pentru alpinism

"Alpinismul a început odată cu mutarea mea în Spania, unde am locuit în jur de 12 ani. Aveam o pasiune pentru munte, pentru natură doar că era într-o stare latentă. După ce m-am mutat în 2010-2011 în Spania, cumva acolo am descoperit acest hobby. Acolo sunt mulţi oameni care practică acest sport, are mai multă amploare. Mă întâlneam cu oameni care îmi povesteau despre Munţii Pirinei până într-o zi când am mers şi eu pe munte. Aşa am început să practic drumeţiile, apoi mi-am dorit să fac lucruri mai tehnice şi am făcut escaladă, mi-am dorit să ajung şi la înălţimi mai mari şi am fost în Africa de Nord apoi în Alpi. Apoi a venit şi Himalaya...A fost această dorinţă de necunoscut de a explora...", a declarat, pentru AGERPRES, Gabriel Băicuş.

La 38 de ani, buzoianul a reuşit să cucerească sute de vârfuri din Europa, Africa şi Asia, printre care Ama Dablam (6.814 m), Mera Peak (6.476 m), Island Peak (6160 m), Lobuche East (6.119 m), Manaslu (8.163), Lhotse (8.516) şi Everest (8.848). Cu toate că a reuşit să ajungă pe "Acoperişul lumii", de fiecare dată când ajunge la Braşov, locul în care locuieşte în prezent, explorează Munţii Carpaţi. O dorinţă pe care însă nu şi-a îndeplinit-o este cucerirea vârful himalayan K2, al doilea cel mai înalt din lume şi cel mai periculos de urcat din întregul lanţ muntos. În anul 2023, Gabriel Băicuş a renunţat la ascensiune din pricina unor probleme de sănătate şi a vremii nefavorabile.

"În munţii Pirinei sunt peste 300 de vârfuri de peste 3.000 de metri şi am făcut şi eu aproximativ 100, după care le-am pierdut numărul. Obiectivele au venit cumva pe parcurs, inspirat de alţi oameni. Mi-aş dori să mă întorc la K2, în Pakistan dar nu ştiu când exact. Să am o şansă de a-l urca pentru că anul trecut am luat un virus şi a trebuit să cobor, nu am fost capabil să urc mai sus. Cel mai înalt vârf pe care am urcat a fost Everest, Lotse, Manaslu, toate cele trei vârfuri au peste 8.000 m. Am urcat şi descopăr din ce în ce mai mult munţii României, acum locuiesc în Braşov, îmi place foarte mult masivul Piatra Craiului pentru că are un aspect proeminent, frumos dar destul de neprietenos, potecile sunt foarte abrupte, foarte tehnice. Făgăraşul îmi place foarte mult, sunt verzi munţii noştri, Munţii Buzăului îi ţin minte. De câte ori am ocazia merg la Lacul Vulturilor, pe vârful Mălâia, pentru că sunt de acolo, merg în Munţii Penteleu, este ceva aparte", a precizat alpinistul buzoian.

Românul şi-a transformat iubirea pentru munte în afacere

Pasiunea pentru alpinism a transformat-o într-o mică afacere printr-un proiect în cadrul căruia şi-a propus să ajute cât mai mulţi pasionaţi ai muntelui să experimenteze viaţa din Nepal şi munţii Himalaya.

"În 2017-2018 a luat naştere acest proiect 'Viajes a Nepal', români nu am luat foarte mulţi pentru că proiectul este cumva destinat vorbitorilor de limbă spaniolă, ţinând cont că am locuit în Spania o lungă perioadă de timp şi mi-am făcut acolo o imagine. Am luat şi prieteni români care şi-au dorit să vină cu mine în expediţii. Sunt organizate în Nepal dar au fost organizate şi în Tibet-China. Mai nou am făcut şi în Pakistan, în Karakorum, un lanţ muntos în continuarea lanţului Himalaya. Sunt oameni din ce în ce mai mulţi care şi-au deschis apetitul pentru expediţii, oferim o varietate mare de călătorii, de la drumeţii de 2-3 zile, cu tururi culturale în Tibet sau Nepal, până la expediţii de 40-50 de zile, pe vârfuri de peste 8.000 de metri", a precizat organizatorul.

Una dintre cele mai cunoscute expediţii pe care românul o organizează este cea până la tabăra de bază a muntelui Everest, la peste 5.000 de metri.

"Noi îi selectăm pe doritori, cumva le propunem anumite circuite în funcţie de cât de pregătiţi sunt. Spre exemplu drumeţia până la tabăra de bază Everest, cea mai cunoscută, durează în jur de 16-20 de zile, avionul până în Nepal costă aproximativ 1.000 de euro, apoi drumeţia în sine, cu aproape totul inclus, undeva pe la 2.000 de euro. Echipamentul până la tabăra de bază nu trebuie să fie deosebit, unul care poate fi folosit şi în Munţii Carpaţi. Până la tabăra de bază, în sezon nu vei avea mai mult de -10, -15 grade Celsius, doar că fiind la o altitudine mai mare de 4.000-5.000 m şi te vei simţi mai vulnerabil, corpul găseşte cu greu resurse să producă resurse pentru încălzire. Nu este doar vorba de o drumeţie, este vorba de o nouă cultură cu care intri în contact, nepalezii sunt foarte primitori, vei vedea felul lor de viaţă şi te vei bucura de măreţia munţilor Himalaya. Este şi partea gastronomică foarte diferită, o experienţă în sine zborul cu avioanele, nu are legătură doar cu munţii, se leagă prietenii frumoase între participanţii la expediţii, iar cea mai mare răsplată este când ajungi la tabăra de bază, unde îţi dai seama că ţi-ai depăşit propriile limite", mai spune Gabriel Băicuş.

Provocările care vin la pachet cu expediţiile montane

Condiţiile meteorologice şi înălţimea pot pune la încercare rezistenţa celor care aleg să experimenteze munţii Himalaya. "Trebuie să te faci prieten cumva şi cu suferinţa", astfel încât la final să te poţi bucura de măreţia peisajelor montane.

"Este cert că sunt provocări în astfel de drumeţii, încerc să le spun clienţilor că este important să dea dovadă de flexibilitate şi să rămână deschişi. Părăsim zona de confort şi putem reacţiona într-un anume fel. Răul de înălţime este cel mai frecvent întâlnit, la peste 3.500 m corpul începe să simtă lipsa oxigenului şi sunt mai multe simptome cum ar fi durerile de cap, lipsa apetitului, chiar se poate ajunge la lipsa forţei, a coordonării. Trebuie să te faci prieten cumva şi cu suferinţa. Lucrurile frumoase vin şi cu suferinţă, dar recompensa este pe măsură pentru că reuşeşti să treci peste acele limite. O să îţi expui corpul la temperaturi ridicate, la valori scăzute...", atrage atenţia buzoianul.

Anul viitor, alpinistul buzoian şi-a propus să organizeze o expediţie în Munţii Makalu, aflat la graniţa între Nepal şi Tibet.

"La anul este foarte probabil să încerc un vârf de peste 8.000 m, vârful Makalu, în luna aprilie. În mod normal organizez, una sau două expediţii pe an dar mai ofer consultanţă celor care doresc să meargă în expediţii cu colaboratorii locali. Îi pregătesc psihic şi fizic, îi ajut cu echipamentul, să aleagă cea mai bună drumeţie în funcţie de dorinţele şi capacităţile lor", a conchis alpinistul român.

În anul 2022, Gabriel Băicuş a reuşit o premieră pentru alpinismul românesc, escaladarea a două dintre cele mai înalte vârfuri ale planetei, Everest şi Lhotse, în puţin peste 24 de ore, fără întoarcere în tabăra de bază. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰