Numărul redus de specialiști pe terapie intensivă și lipsa de paturi ATI dotate complet adâncesc criza sanitară din România provocată de coronavirus

• Doar 840 de paturi de ATI destinate pacienților infectați cu noul coronavirus sunt dotate complet.
• Unitate mobilă de terapie intensivă trimisă la Galați este nefolosită din cauza lipsei de specialiști.

Secţii de terapie intensivă sufocate, oameni luptând pentru o gură de aer şi şiruri de camioane cu decedaţi. Sunt imaginile groazei din Italia de la începutul pandemiei. Şi coşmarul nostru cel mai mare de care încercăm să scăpăm. Doar că scenariul românesc devine din ce în ce mai sumbru. Avem momentan mai mulţi bolnavi ca în Peninsulă, dar de trei ori mai puţini specialişti în Terapie Intensivă. Situaţia este critică, iar tot ce poate face Guvernul este să improvizeze. 

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: În acest moment se fac evaluări pentru fiecare spital din această ţară în parte. De acolo se vor face şi necesarul pentru alte spitale precum şi detaşările.

Practic, specialiştii ATI vor fi mutaţi din judeţele cu puţine cazuri în zonele în care medicii nu mai fac faţă, precum Bucureşti, Argeş sau Galaţi. Momentan, cadrele medicale se pot înscrie voluntar pentru transfer. 

Vezi și

Şerban Bubenek, Societatea Română ATI: S-au înscris medici şi asistente, nu foarte mulţi, până în 20. 

Dacă nu se vor înscrie suficienţi voluntari, atunci Ministerul Sănătăţii o să facă detaşări. 

Cadrele medicale spun că vor merge în orice spital, cu excepţia Institutului Matei Balş din Capitală, acolo unde secţia de Terapie Intensivă este condusă, acuză medicii, în mod ilegal, de o persoană fără specializare ATI. 

Şerban Bubenek, Societatea Română ATI: Aşteptăm să se producă ceea ce trebuie să se producă: numirea unuia dintre colegii noştri care au specialitatea de terapie intensivă. 

Protestul medicilor a ajuns şi la urechile ministrului care a început o anchetă la Matei Balş. 

Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a venit deja la Institutul Naţional Matei Balş, de unde a ridicat documente pe care le va verifica în următoarele zile. Cel mai probabil la mijlocul săptămânii viitoare specialiştii vor decide dacă se impune sau nu schimbarea conducerii spitalului. 

Nu avem specialişti ATI, iar Direcţiile de Sănătate Publică sunt depăşite. În Argeş, unui pacient care nu a mai primit niciun telefon de la DSP în ultimele 13 zile i se dă un răspuns halucinant: "Doamnă, ministrul Tătaru spune că vor fi contactaţi toţi oamenii, 3.000 de oameni care sunt în situaţia mea şi încă o mie care s-au externat la cerere. Cum puteţi să spuneţi treaba asta? Domnul ministru trebuie să citească legea. Nicio lege nu se aplică retroactiv. A, trebuie să citească legea? Pă nu a dat-o el?".

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Este o neînţelegere. Chiar azi de dimineaţă a fost o conferinţă şi li s-a explicat clar ce au de făcut. Revin, avem probleme în DSP-uri şi trebuie să le reglăm. DSP de ieri trebuia să ia de la spitale toţi pacienţii care au refuzat internarea în acea perioadă.

Dincolo de scandaluri şi declaraţii contradictorii, realitatea arată astfel: nu avem paturi suficiente la Terapie Intensivă.

În toată ţara, sunt ocupate mai mult de jumătate din cele 11.000 de paturi pregătite pentru cei infectaţi. Dintre ele, aproape 2000 sunt în secţiile ATI, dar numai 840 dotate complet. În Bucureşti sunt 1221 de paturi, dintre care 78 la Terapie Intensivă.

Nici la capitolul cazuri uşoare sau medii nu stăm mai bine. A fost nevoie ca trei noi unităţi medicale să fie transformate în spitale de suport COVID. Ele vor avea 900 de locuri, iar în teorie ar fi trebuit să primească azi primii pacienţi. 

În practică, însă, reamenajarea spitalelor nu e gata, aşa că abia la începutul săptămânii viitoare vor putea să primească bolnavi. 

Probleme sunt şi în afara Capitalei. În Galaţi, de exemplu, o unitate ATI mobilă donată de Fundaţia Mereu Aproape stă complet echipată şi nefolosită pentru că spitalul nu are suficienţi medici. 

Costel Fotea, președinte Consiliul Județean Galați: Am făcut o adresă prin care cerem aici o unitate ATI cu menţiunea să fie susţinută cu personal medical din alte unităţi sanitare din ţară, adică medici, infirmiere şi asistente. 

Iar soluţia de avarie găsită de autorităţi este imposibil de pus în practică. Folosirea medicilor de familie în anchete epidemiologice. 

Sandra Alexiu, medic de familie: Acum brusc suntem redescoperiţi, după ce o lungă perioadă de timp nu am contat pentru nimeni şi nu am fost prinşi în nicio strategie. 

"Greşit", spun medicii de familie. Legal, nu pot fi detaşaţi şi nici nu este specialitatea lor realizarea de anchete epidemiologice. 

Sandra Alexiu, medic de familie: Noi suntem unităţi private. Nu putem fi nici desemnaţi, nici detaşaţi. În schimb, putem încheia contracte de colaborare de tip prestări servicii. Ca activitate medicală, sigur, cel mai aproape de ceea ce facem noi este monitorizarea pacientului prin teleconsultaţie, care este prevăzută acum şi în contractul cu casa. 

Ana Maria Marian, medic de familie: Nu pot să-mi imaginez cum, un medic de familie care face atâta hârţogărie şi care are două mii, trei mii de persoane pe lista lui, ar putea să facă și anchete epidemiologice. Nu cred că poate oricine să facă anchete epidemiologice. Cred că ideea nu e tocmai rea, dar cred că implementarea este cvasi-imposibilă.

Lista unui medic de familie numără între două şi trei mii de persoane. În Bucureşti şi Ilfov sunt puţin peste 1.500 de medici de familie la două milioane de locuitori.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰