Video Tradiții de Paște, între nou şi vechi. Cum s-au schimbat obiceiurile românilor de-a lungul timpului

Paştele s-a schimbat nu mai arată astăzi ca pe vremea bunicilor. De fapt nu mai e nici măcar aşa cum era pe vremea părinţilor noştri, în copilăria noastră. În ultimele decenii s-a transformat poate mai mult ca niciodată. Am trecut de la mesele pregătite în familie, la cumpărături făcute pe fugă și vacanțe în străinătate. Am dat tradiţia înroşitului ouălor, încondeiatul sau straiele populare pe decoruri instagramabile, cumpărături şi vânătoarea de ouă de ciocolată. Nimic rău în asta spun preoţii. Dar tot ei ne îndeamnă să ne amintim de semnificaţia profundă a sărbătorii care înseamnă în primul rând lumină şi iertare. Şi să privim noile tradiţii ca pe o îmbogăţire, nicidecum o înlocuire a datinilor creştine.

de Anita Lasculescu

la 10.04.2026 , 16:55

Pentru Venera, sărbătorile pascale înseamnă în primul rând tradiţie. Pregătiri făcute în tihnă şi timp petrecut cu familia. Încearcă să ducă mai departe o moştenire care ei i-a luminat copilăria.

"Ştiu doar că adormeam cu lumânarea în mână, lipită de un perete. Bunica mea avea un lighean foarte mare, se numea valing, era de metal, şi punea acolo 100-200 de ouă. Apoi ieșeam cu ele pe stradă și ne întâlneam cu toți copiii și începeam să ciocnim ouăle roșii și cel care avea oul cel mai puternic câștiga, era ceva extraordinar", a declarat Venera Predoiu, mamă cu doi copii.

Iepuraşul care acum umple reclamele şi magazinele nu şi-a găsit încă loc în familie.

Articolul continuă după reclamă

Venera încearcă să nu pună preţ pe cadouri. Vrea să le transmită celor doi copii, de 1 şi 4 ani, simpla bucurie de a petrece timpul cu cei dragi.

Paștele de altădată vs. Paștele de azi: ce am pierdut și ce am câștigat

"Nu-mi aduc aminte de hainele pe care le primeam, de cadourile pe care le primeam, poate că nici măcar nu existau, dar mi-aduc foarte clar aminte de bucuria, Hristos a înviat, adevărat a înviat! Creăm niste amintiri împreună şi cred ca uite asa şi familia se leagă foarte bine", mai spune Venera Predoiu.

Unii părinţi adoptă tradiţii... mai noi, iar cadourile devin de multe ori principala grijă în multe familii.

"Această nouă practică a oferirii de daruri de Paşti să fie o extrapolare a sărbătorii nașterii Domnului, context în care știm că se oferă daruri numai cu seamă celor mici. Să ne oferim darul zâmbetului curat, darul dragostei curate a unora față de ceilalți", a declarat Lucian Georgescu, preot.

Dacă iepuraşul nu e... acceptat de lumea, un lucru e clar. De la bătrâni la tineri, obiceiul de a purta haine noi în ziua de Paşte e valabil pentru toţi. În rest, fiecare cu tradiţia lui.

"Am cumpărat haine noi, am fost şi la biserică, ne-am spovedit, ne-am şi împărtăşit şi asteptăm Paştele". "Noi preferăm să ne păstrăm tradiţiile în continuare. În casă". "Facem și pregătirii în casă, e şi forfotă în magazine, ne mai cumpărăm și cozonac", spun oamenii.

Tradiţia nu s-a schimbat complet. Oamenii vin în continuare la biserică, obişnuiesc să vopsească ouale de Paşte şi încearcă pe cât posibil să se adune în jurul mesei cu familia, chiar dacă aceste lucruri s-au schimbat puţin, într-o formă adaptată vremurilor.

Dar, încet încet, tradiţiile dispar una câte una şi odată cu le o parte din farmecul sărbătorilor.

"Înainte era mult mai tradiţional decât este acum. Trebuia să te descurci cu ce ai pe lângă casă.

Făceai schimburi între vecini. Iar acum totul dacă ai bani îţi iei", spune un bărbat.

"Sigur că pe măsură ce societățile se emancipează, dezavantajul este că își pierd contactul cu tradițiile. În momentul în care uităm o bună parte din tradiții, obiceiuri și așa mai departe, evident că găsim tot mai greu lucruri care ne aduc împreună, ne coagulează", a declarat Antonio Amuza, sociolog.

Paștele de la sat

Veşnicia s-a născut la sat. La fel şi obiceiurile. În comuna Bălăneşti din Gorj, pregătirile pentru Paşte încep cu o curăţenie riguroasă. De la casă, la haine şi la curte, totul trebuie să fie impecabil.

"Soţul greblează, cară ce a rămas peste iarnă de la animale, face curat în curte, iar eu îmi fac în gospodărie. Că până după Paşti, cu o săptămână după, nu mai are voie femeia sa puna mana nici pe spalat", spune Valentina Gheorghe, gospodină.

Ca şi la oraş, cel mai aşteptat moment este cel al vopsirii ouălor. Şi aici tradiţia câştigă în faţa noului. Nici tradiţionala pomană de dinainte de Paşte nu lipseşte. Îmbrăcaţi în straie populare, copiii sunt primii care primesc.

Dacă la oraş un aspirator şi un mop rezolvă lucrurile, în Deleni, curăţenia înseamnă... ceva mai mult. La fel şi pregătirea bucatelor pentru masa de Paşte.

La sfârşitul săptămânii, după multă muncă şi pregătiri, mai rămâne un singur lucru de făcut: alegerea straielor pentru ziua de sărbătoare.

Conform studiilor, aproape jumătate dintre români spun că în ultimii ani şi-au schimbat obiceiurile şi modul în care petrec Paştele. Cu toate acestea 85% preferă să-l petreacă în familie şi doar 15% în vacanţe.