Antena

Video Turiştii merg pe munte sfătuiţi de ChatGPT. Salvatorii au poveşti teribile: "Nu-i mai găsea nimeni 50 de ani"

GhatGPT te scoate din multe necazuri, dar nu şi din prăpastie. Salvatorii montani se confruntă în ultima vreme cu unele situaţii cel puţin bizare. Turiştii îşi aleg traseul de drumeţie după o discuţie cu inteligenţa artificială. Astfel de excursii se termină, adesea, cu un apel la 112 şi cu intervenţia salvatorilor montani. Care, uneori, nu mai pot salva nimic. Probabil că teribiliştii se bazează şi pe faptul că, la noi, salvarea de pe munte e complet gratuită.

de Redactia Observator

la 13.02.2026 , 20:41

"Întâmplările care mă marchează cel mai mult sunt întâmplările în care ne ducem şi nu putem să mai facem nimic. Am păţit de 2 ori în toată cariera mea de salvator montan, am pierdut victima, persoana accidentată, pe targă, adică a decedat", a declarat Ciprian Lolu, sef Salvamont Zărneşti. Se întâmplă accidente pe munte şi vara, dar mai ales iarna. Se întâmplă şi în cazul celor mai bine antrenati alpinişti dar mai ales când vine vorba de turişti fără pic de experienţă. Doar cu mult curaj şi inconştienţă.

Salvatorii au poveşti teribile

Bărbatul cu atitudine şi voce fermă e Ciprian Lolu, alpinist împătimit şi şeful echipei Salvamont Zărneşti. Prienii îi spun Cipi. E de peste 20 de ani pe munte, si tot de atata timp le explica turistilor ca aici, iarna chiar nu e ca vara. Mai precis, iarna, niciodată nu mergi pe un traseu pe care ai fost şi astă vară. "În arealul Parcului national Piatra Craiului traseele in general cu acces spre creasta sunt omologate doar pe sezon de vară. De ce? Pentru că ele traverseaza grohotisuri, culoare, jgheaburi, hornuri, vai, care sunt expuse la riscul de avalanşă. Ori acest fapt, din pacate, foarte multi il subestimeaza sau il ignora şi insistă", a declarat Ciprian Lolu, şef Salvamont Zărneşti.

Articolul continuă după reclamă

Insistă până când îşi dau seama că au ajuns în vârful unei creste şi nu se mai pot întoarce. De aici încolo e treaba salvatorilor montani. Dar, oricât de cinic ar suna, prima regulă a lor e să fie ei în siguranţă. "Din experienţa anilor trecuţi am observat că anumite grupuri de drumeţie se formează pe Facebook între persoane care nu au un istoric anterior. Şi de multe ori se intampla in cazurile nefericite in care grupurile incep sa se desparta, adica cei care sunt mai slabi si nu au tinut ritmul sunt efectiv abandonaţi, li se spune, coborâţi voi singuri înapoi, şi se ajunge la o acţiune de salvare ulterior", a declarat Iulian Nenu, salvator montan. "Am avut doi băieţi din Harghita, chiar anul trecut, la final de an şi care efectiv au ales hazardul, coborârea din masivul Piatra Craiului din Ascuţit, pe zăpadă îngheţată, vreme nefavorabial, fără echipament la ei, zona foarte abruptă", a declarat Ciprian Lolu, şef Salvamont Zărneşti.

"Dar în momentul în care i-am găsit, după o aventură de vreo 4-5 ore, expuși din toate părțile, inclusiv am pus corzi pentru a înainta, ne-am luat după urmele lor să verificăm inclusiv în zăpadă, când să le spunem cuvintele – că v-ați săturat de viață sau care e scopul vostru până la urmă, de ați ales așa? Și ne-au spus așa, subtil, 'dar în loc să vă bucurați că ne-ați găsit?' Așa ceva, mai rar... Nu ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut semnal la telefon, dacă nu ar fi avut baterie, dacă nu ar fi avut telefon. Nu îi mai găsea nimeni, cred că 50 de ani de acum încolo, în ce zonă se aflau", a declarat Ciprian Lolu, şef Salvamont Zărneşti. Sunt situaţii grave, la limită, care îi pun şi pe salvatori la grea încercare. Sau îi fac să zâmbească amar.

"Foarte multă lume zice, băi, hai că avem echipament și bani, ei au echipament și bani, dar lucrează la un birou și direct din tastatură, să butonezi, te uiți pe televizor, băi, ce fain s-a dus ăla, direct pe munte, nu merge. Trebuie un pic de antrenament, trebuie să știi unde te duci, să îți faci planul exact", a declarat Adam Arpad, salvator montan. Aşadar - un plan bun, informaţii corecte, putin antrenament şi echipament. Adică haine, bocanci si un rucsac din care să nu lipsească termosul cu ceai cald, lopata, coltii de zapadă, pioletul, coarda sau kit-ul de avalansă. Singurul care te poate salva daca esti prins sub nămeţi. "Lopata și sonda de avalanșă sunt esențiale și, bineînțeles, acum nu este foarte nou, dar deja se comercializează și prețurile sunt rezonabile, rucsacurile cu airbag care pot face diferența în cazul unei avalanșe", a declarat Ovidiu Nedelcu, jandarm montan.

România e una din puţinele ţări din Uniunea Europeană în care recuperarea victimelor accidentate de pe munte e complet gratuită. Chiar şi pentru cei care nu au asigurare medicală. Statul român cheltuie în fiecare an o avere cu astfel de acţiuni. În 2025, de exemplu, elicopterele SMURD au făcut 162 de misiuni de salvare a turiştilor de pe munte. Numai o oră de zbor medical presupune un cost operaţional de aproximativ 1400 de euro. Banii sunt suportati insa de stat. In schimb, în Italia, salvarea cu elicopterul e plătită de cel accidentat, şi costă 90 de euro pe minut. Factura finală poate ajunge şi la 6 mii de euro. La fel, în Spania ori Elveţia. În Austria, oamenilor le este recomandat să-şi facă o asigurare medicală de drumeţie înainte de a pleca pe munte. Altfel, plătesc dacă vor să fie salvaţi. Toate acestea pentru a descuraja turistii să plece pe munte în pantofi sport, fără echipament şi fără niciun pic de informare.