Turnul de la Zlatna, ultima relicvă industrială comunistă din Alba, adaptat vremurilor

Combinatul era una dintre cele mai mari surse de poluare din România comunistă. Aşa a apărut şi necesitatea turnului. 

Silviu Ponoran - primar Zlatna: 

Era legat de uzina nouă de cupru, care nu mai există. 

Acum este proprietate privată. 

Primarul caută să-i găsească altă utilitate turnului

Silviu Ponoran - primar Zlatna: 

Era gândită o variantă de sărituri, bungee jumping cum mai spun unii, dar sunt şi alte variante acum. 

Până în urmă cu câţiva ani a existat şi un tunel de evacuare a gazelor, care făcea legătura între combinat şi turn, dar acesta a fost demolat. Tunelul şi turnul deserveau aşa-zisa uzină nouă, care nu a funcţionat decât parţial. Localnicii îşi aduc aminte şi ei de acele vremuri.

Oamenii speră ca turn să fie valorificat de autorităţile locale

Perioada de exploatare intensă a avut un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei. Apa, aerul şi solul au fost afectate de zgură, iar deşeurile, fumul şi cenuşa provenite din activitatea combinatului erau periculoase pentru cei ce locuiau în zonă. Acum, oamenii speră ca acest turn să fie valorificat de autorităţile locale.

Adrian Puiuleţ - ghid turistic:

O asemenea structură ar fi aberant de încercat să se încerce să se demoleze, când putem să ne folosim sau se poate gândi o investiţie. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰