Video UE interzice o substanță periculoasă folosită de agricultorii din România. Specialiștii avertizează că poate contamina peștele pe care îl mâncăm

120 de peşti din specia chefal auriu fac parte din lotul pe care este analizată toxicitatea Tebuconazolului, fungicid folosit des în agricultura românească. 

Victor Niță, cercetător INCDM: "Se vor extrage randomizat peştii şi vor fi amplasaţi în borcane de testare. Vor fi introduse substanţele toxice în diluţii diferite."

Experţii de la institutul de ceretări marine Constanţa verifică peştii timp de 94 de ore. 

"După 24 de ore, 3. Aici au murit, după nu ştiu câte ore, 5.Se calculează un coeficient, se numeşte EC50, adică efect concentration 50, înseamnă la ce concentraţie din substanţa ta ai mortalitate 50%. Ce trece de această valoare este foarte periculos pentru mediu." 

Fungicidul poate ajunge în Marea Neagră din culturile de pe ţărm. 

Victor Niță, cercetător INCDM: "În condiţiile în care se stropeşte într-o zonă cu versant expus înspre mare şi imediat urmează un flash flood, o ploaie de intenstate ridicată, se va scurge pur şi simplu." 

Cât de periculoasă este această substanță?

În cazul solurilor nisipoase ori cu vegetaţie puţină, fungicidul poate ajunge în pânza freatică, iar de acolo, să contamineze râuri, lacuri şi marea. Efectele sunt ireversibile, avertizează biologii.

Adrian Bîlbă, biolog: "Peştii sunt mai simpli şi deseori simptomatologia este simplă însă în cazul nostru sunt foarte multe elemente care ţin de metabolismul ficatului, metabolism în general şi foarte multe substanţe care au influenţă asupra sistemului nervos." 

Uniunea Europeană ia în calcul retragerea autorizaţiei pentru folosirea Tebuconazolului după ce studii făcute în Statele Unite au găsit concentraţii periculoase din fungicid în fructe. Un raport al Guvernului american atribuie fungicidului potenţial cancerigen şi de modificări genetice încă de acum 13 ani. În România, substanţa este folosită cu derogare de la UE în livezi de pomi fructiferi, culturi de grâu, rapiţă şi viţă de vie. 

Mircea Chipaila, fermier: "Toate culturile sunt stropite, de la culturile horticole până la plantele de agrement. S-a ajuns la 14, 15 tratamente."

Numărul tratametelor chimice aplicate culturilor din Romania a crescut de aproape patru ori în ultimele decenii. În lipsa cercetărilor româneşti, efectele rămân de multe ori necunoscute. 

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării și Digitalizării: "Nu au existat decidenţi politici care să înţeleagă rolul cercetării, a fost considerată o cenuşăreasă, o cheltuială la buget. Israel, 5% din PIB. Coreea de Sud, 5% din PIB. Statele Unite, 3, 4%, vestul Europei. La noi, din păcate, 0,2% din PIB fonduri publice şi cam 0,2-0,3% fonduri private, ne ducem cam la jumătate de procent din PIB pentrru cercetare." 

Anul acesta, 80% din bugetul Ministerului este alocat cercetării. Comisia Europeană ne condiționează fondurile primite. Dacă vrem bani europeni, trebuie să resuscităm cercetarea.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰