VAL DE CUTREMURE în România. Patru seisme într-o singură zi! Ultimul s-a produs la 115 kilometri adâncime

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a anunţat că nu mai puţin de patru cutremure s-au produs, ieri, în România.

Primul seism a avut o intensitate de 2,9 grade pe scara Richter şi s-a produs la ora 00:24, în judeţul Buzău. Potrivit INFP, seismul a avut loc la o adâncime de 113 km.

Un al doilea seism, de 2,3 grade, s-a produs, la ora 04:25, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 84,4 km.

A urmat un seism cu magnitudinea 2,5 pe scara Richter, la ora 12:40. Acesta s-a produs la o adâncime de 95,7 km, în judeţul Buzău.

Pe seară, la ora 22:16, un al patrulea cutremur s-a produs tot în judeţul Vrancea. Cu o magnitudine de 3,1 grade pe scara Richter, seismul a avut loc la o adâncime de 115 km.

Cel mai puternic cutremur înregistrat de la începutul anului a avut loc pe 8 februarie în Vrancea, seismul având magnitudinea 5 pe scara Richter, fiind resimţit şi la Bucureşti.

Un cutremur puternic ar dărâma România

Zeci de oraşe, din estul şi sudul ţării, ar fi rase de pe faţa pământului, în cazul unui cutremur mai puternic de 6 grade pe Richter.

Este avertismentul dat de specialişti şi ignorat de autorităţi, de ani de zile. Galaţiul se scufundă - la propriu - iar Bucureştiul se prăbuşeşte cărămidă cu cărămidă.

Oraşul Galaţi ar putea avea probleme serioase. Şi nu e singurul. Şi Vrancea, Brăila, Buzău sau Bucureşti sunt pe lista oraşelor care s-ar dărâma la un seism mai puternic. 

"În special partea platformei moldoveneşti şi Câmpia Română, mergând însă chiar spre Craiova, deci la distanţe destul de mari faţă de Vrancea, pot să fie efecte mari", spune Mircea Radulian directorul ştiinţific de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului.

Galaţiul, însă, se scufundă deja. Câte puţin, în fiecare an. Faleza Dunării se deplasează cu 13 milimetri pe lună. A fost construită în urmă cu 60 de ani şi niciodată consolidată. 

Structura acesteia cuprinde trei taluzuri, fiecare cu reguli bine definite, în aşa fel încât să reziste. Deseori regulile au fost încălcate, astfel că în fiecare an au loc zeci de surpări de teren, se crează ravene şi se vede cum, efectiv, pământul o ia la vale, spre Dunăre. 

Nici în Capitală situaţia nu e mai fericită. Punctul critic pe harta seismică este Centrul Vechi. Zeci de clădiri stau să cadă, iar unele sunt încă locuite. 

Raed Arafat, despre intervenţia în caz de cutremur

"Ne așteptăm la ce e mai rău și ne pregătim pentru ce este mai rău", afirma, la începutul anului, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care le recomanda instituţiilor statului "să rămână pesimiste" şi să continue pregătirea pentru a acţiona în cazul unui cutremur. 

Arafat anunţa că autorităţile continuă pregătirea pentru a acţiona eficient în cazul unui cutremur major.

Potrivit lui Arafat, până la sfârşitul anului fiecare judeţ va putea beneficia de echipamente pe care să le poată folosi în zone calamitate, crescând astfel capacitatea de intervenţie în caz de căutare, salvare sau cutremur.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰