Exclusiv Născut într-o familie cu 10 frați, Cristian Măcelaru a devenit unul dintre marii dirijori ai lumii: "Mă bucur pentru România, mă doare pentru România"

Pe scena Sălii Palatului, un dirijor român însufleţeşte, cu bagheta, una dintre cele mai mari orchestre ale lumii. Aplauzele sunt frenetice. Publicul - în picioare. E modul în care România a învățat, cu timpul, să-și onoreze un om de valoare. Care, după ce a atins apogeul carierei, s-a întors să dea înapoi din arta sa de a trăi, de a munci, de a visa. E Cristian Măcelaru, cel mai mare dirijor român contemporan. Un om pe cât de important, pe atât de modest. 

• Cristian Măcelaru, dirijor: A te reîntoarce în România nu se poate face numai pe covorul roșu. E foarte important să ne reîntoarcem acasă și să clădim de la zero.

Pentru că el de la zero a plecat. S-a născut la Timișoara într-o familie de 10 frați. Tatăl, pasionat de muzică, a construit o școală și o mică orchestră de biserică. Cristian Măcelaru a primit vioara şi de atunci s-a scris destinul său. 

• Cristian Măcelaru, dirijor: Mama şi tata cântau în fiecare zi, cântau în fiecare seară, era un concert la noi în familie. Părinţii mei au găsit modalităţi în societate ca să ne dea ceea ce nimeni nu putea să ne ia. Pentru mine, personal, a fost muzica. 

La 17 ani, Cristian Măcelar părăsea România să studieze vioara în Statele Unite

Doi ani mai târziu, a devenit cel mai tânăr concertmaistru din istorie care a concertat la Carnegie Hall. Apoi a început să urce pe scenă, în calitate de dirijor, cu cele mai mari orchestre ale lumii. De oriunde a strălucit, a trimis mereu un gând către locul pe care şi acum îl numeşte acasă.

• Cristian Măcelaru, dirijor: Există o coardă care vibrează în acelaşi ritm cu pulsul României. Şi această vibraţie o simt în sufletul şi în inima mea. Mă bucur pentru România, mă doare pentru România câteodată. 

Şi pentru România s-a întors, ca să clădească aici, prin cultură, prin artă, o societate mai bogată.

Să susţină tineri artişti la început de drum, să ţină masterclassuri şi să onoreze moştenirea lui George Enescu. Astăzi, conduce festivalul care adună mii de artişti de pe tot globul. 

• Cristian Măcelaru, dirijor: Festivalul Enescu a demonstrat Globului întreg că în România există un diamant cultural. Acum e timpul să luăm acest diamant şi să-l punem într-un loc de cinste. Cultura începe să ne dea o identitate, ne împinge la a crea o identitate. Acest lucru nu se va întâmpla în timpul vieţii noastre, dar pentru copiii noştri şi pentru viitorul copiilor copiilor noştri e important! 

Cristian Măcelaru preţuieşte tot ce are România autentic

Credinţa pe care el a moştenit-o de la părinţi, creativitatea, curajul acelor români care nu renunţă să spere. Şi bucuriile simple. De fiecare dată când vine la București, prietenii știu ce să-i aducă, la final de concert: merdenele. E gustul României pe care l-a purtat mereu prin lume.

• Cristian Măcelaru, dirijor: Prima dată când am venit în București acum 10 ani am întrebat unde sunt cele mai bune merdenele, mi-au spus a, în Piața Amzei. De atunci, de fiecare dată mă duc aici și deja cunosc domnul de acolo, nu știu dacă el mă cunoaște pe mine, dar eu îl cunosc pe el. E deschis 24 de ore. E extraordinar.

Câteva săptămâni mai târziu, l-am regăsit pe Cristian Măcelaru la Paris, unde a preluat funcția de director muzical al Orchestrei Naționale a Franței. E în același timp dirijor principal al Orchestrei Simfonice de Radio a Germaniei de Vest. Lumea întreagă a devenit țara sa, dar România nu i-a ieșit niciodată, nici din inimă, nici din minte.

O Românie mare este o Românie plină de visuri, crede dirijorul

• Cristian Măcelaru, dirijor: Pentru mine România mea reprezintă acea lume de vis care nu-mi lipseşte niciodată. E întotdeauna în sufletul meu. A rămas un magnet pentru mine. 

Un singur lucru şi-ar dori să schimbe, pentru ca România din vis să devină... o Românie de vis. 

• Cristian Măcelaru, dirijor: Autocritica a ajuns la un nivel atât de înalt, încât nu mai îndrăznim să visăm. Iar acest lucru e foarte periculos. Dacă ne uităm la strămoşii noştri, dacă ne uităm la ceea ce ei au clădit, noi merităm mult mai bine decât ceea ce avem. O Românie mare ar trebui să fie o Românie plină de visuri! Aşa se transformă o societate! 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰