A cumpărat cu 995 de $ un obiect ajuns pe Lună, apoi l-a vândut cu 1,8 milioane. NASA a dat-o în judecată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O eroare într-un tabel al autorităţilor americane a făcut ca un obiect care a ajuns pe Lună în misiunea Apollo 11 să fie vândut pentru numai 995 de dolari. Săculeţul, care păstra încă urme de praf lunar, a fost cumpărat în 2015 de o femeie din Illinois. După o luptă în instanţă cu NASA, aceasta l-a recuperat şi l-a vândut doi ani mai târziu la Sotheby's pentru o sumă uriaşă.
În februarie 2015, la o licitaţie online organizată în numele US Marshals Service, a apărut un săculeţ alb, cu fermoar, pe care era imprimat mesajul "Lunar Sample Return". Nancy Lee Carlson, din Inverness, Illinois, a oferit 995 de dolari şi a câştigat licitaţia.
Ştia că obiectul fusese folosit într-o misiune spaţială. Nu ştia însă că acesta ajunsese pe Lună în timpul primei misiuni în care oamenii au coborât pe suprafaţa satelitului natural al Pământului, scrie Space Daily.
Cum a ajuns obiectul din misiunea Apollo 11 să fie vândut cu 995 de dolari
Povestea săculeţului este legată de Max Ary, cel care a condus Kansas Cosmosphere and Space Center din Hutchinson între 1976 şi 2002. În noiembrie 2005, Ary a fost condamnat pentru 12 infracţiuni federale, printre care furt de proprietate guvernamentală, fraudă electronică şi spălare de bani.
Cu doi ani înainte de condamnare, anchetatorii găsiseră în garajul său o cutie în care se afla şi săculeţul. Ary a fost obligat să plătească peste 132.000 de dolari despăgubiri pentru obiectele spaţiale pe care le luase, unele dintre ele aparţinând NASA, iar altele muzeului. El a susţinut permanent că îşi amestecase din greşeală colecţia personală cu obiectele celorlalte instituţii.
Bunurile confiscate au fost scoase ulterior la licitaţie pentru recuperarea banilor. Atunci s-a produs eroarea care avea să transforme un obiect istoric într-o achiziţie de numai 995 de dolari.
Potrivit sursei citate, oficialii americani au explicat ulterior că două săculeţe folosite pentru probe lunare au ajuns să fie trecute drept un singur obiect după ce numerele lor de inventar au fost combinate într-un tabel.
Unul fusese folosit în misiunea Apollo 17. Celălalt ajunsese în Marea Liniştii odată cu Apollo 11. Diferenţa nu a fost observată înainte ca obiectul să fie vândut.
NASA a descoperit praf lunar în ţesătura săculeţului
După ce l-a cumpărat, Nancy Lee Carlson a trimis obiectul la Johnson Space Center al NASA pentru a-i verifica autenticitatea.
Specialiştii au analizat materialul şi au descoperit particule lunare prinse în fibre. Au stabilit apoi că săculeţul fusese folosit ca ambalaj exterior de decontaminare pentru primele roci culese de Neil Armstrong în timpul misiunii Apollo 11.
După autentificare, NASA a refuzat însă să îi înapoieze obiectul femeii. Agenţia a susţinut că acesta reprezenta proprietate guvernamentală şi că ar trebui expus public, nu păstrat într-o locuinţă privată. NASA a cerut şi Departamentului de Justiţie să anuleze procedura prin care bunul fusese confiscat şi ulterior vândut.
Carlson a dat în judecată autorităţile. Au urmat două procese, în două state.
Instanţa a decis că femeia cumpărase legal obiectul
În decembrie 2016, judecătorul J. Thomas Marten, de la Tribunalul Federal din Kansas, a decis că Nancy Lee Carlson era "un cumpărător de bună-credinţă, în cadrul unei vânzări desfăşurate conform legii".
Judecătorul a precizat că NASA nu greşise în această situaţie şi a subliniat că obiectul avea o asemenea valoare tocmai datorită realizărilor agenţiei spaţiale americane din 1969.
Instanţa a stabilit însă că nu putea anula o vânzare care fusese deja încheiată. NASA i-a restituit săculeţul femeii în februarie 2017.
Cumpărat cu 995 de dolari, vândut cu peste 1,8 milioane
La numai câteva luni după ce l-a recuperat, Carlson a decis să scoată obiectul la licitaţie.
Sotheby's l-a pus în vânzare pe 20 iulie 2017, la exact 48 de ani de la ziua în care Neil Armstrong îl folosise în timpul misiunii Apollo 11.
Preţul de adjudecare a fost de 1,5 milioane de dolari. După adăugarea comisionului perceput de Sotheby's, suma finală plătită a ajuns la 1.812.500 de dolari.
Chiar şi aşa, obiectul s-a vândut sub estimările casei de licitaţii, care se aştepta la un preţ cuprins între două şi patru milioane de dolari.
Identitatea cumpărătorului nu a fost făcută publică.
Vânzarea a stârnit şi critici. Michelle Hanlon, reprezentanta For All Moonkind, organizaţie care militează pentru protejarea locurilor în care au avut loc aselenizările Apollo, a susţinut că săculeţul ar fi trebuit să se afle într-un muzeu, astfel încât publicul să poată avea acces la obiectul care reprezintă această realizare.
Carlson a declarat pentru CBS News că a decis să îl vândă deoarece nu mai considera că obiectul era în siguranţă în locuinţa sa.
Praful lunar recuperat de NASA a fost vândut separat
Povestea nu s-a încheiat odată cu vânzarea săculeţului.
În timpul analizelor, NASA prelevase particule de pe material şi le transferase pe bandă de carbon montată pe suporturi din aluminiu. Agenţia a păstrat aceste probe chiar şi după ce i-a restituit femeii săculeţul.
În ianuarie 2019, Carlson a deschis un nou proces. Ea a susţinut că testele efectuate de NASA deterioraseră obiectul, îi diminuaseră valoarea pe piaţă şi îi provocaseră suferinţă. În acelaşi timp, a cerut să îi fie predate şi particulele lunare prelevate în timpul analizelor.
Litigiul a fost soluţionat în afara instanţei, iar probele i-au fost în cele din urmă înapoiate.
În aprilie 2022, cinci suporturi din aluminiu, fiecare având câte un disc de zece milimetri din bandă de carbon, au fost scoase la licitaţie la New York.
Bonhams le-a vândut pentru 504.375 de dolari, sub estimarea iniţială cuprinsă între 800.000 şi 1,2 milioane de dolari. Licitaţia a pornit de la 220.000 de dolari, au fost depuse şapte oferte, iar preţul de adjudecare a ajuns la 400.000 de dolari.
Testele independente au arătat că patru dintre cele cinci suporturi conţineau particule care corespundeau primelor probe culese de Neil Armstrong.
NASA păstrează aproape toate mostrele aduse de pe Lună
NASA deţine în continuare aproape întreaga cantitate de 382 de kilograme de rocă, praf şi mostre de sol aduse pe Pământ în urma celor şase misiuni Apollo care au ajuns pe Lună.
Poziţia agenţiei a rămas neschimbată de-a lungul timpului: materialele lunare aparţin publicului şi nu colecţionarilor privaţi.
În cazul săculeţului Apollo 11, însă, o eroare de inventar a făcut ca obiectul să ajungă legal în proprietate privată. Cumpărătorul care a plătit ulterior peste 1,8 milioane de dolari pentru el a rămas anonim, în timp ce documentele vânzării iniţiale arată că statul american îl cedase în 2015 pentru numai 995 de dolari.
