A muncit 43 de ani, inclusiv în weekenduri. Ce pensie primește acum: "Îmi număr banii zilnic"
A muncit timp de 43 de ani, adesea noaptea, în weekenduri și de sărbători, iar la finalul carierei avea un salariu brut de 4.500 de euro. Când s-a pensionat, se aștepta la o viață mai liniștită, la călătorii și la mai mult timp pentru el. La doi ani după retragerea din activitate, spune însă că regretă că s-a pensionat, pentru că acum se gândește aproape zilnic la bani.
Francezul P.T., din departamentul Gard, s-a pensionat în iulie 2024, cu puțin timp înainte să împlinească 61 de ani. Într-o scrisoare publicată de cotidianul francez Ouest-France, acesta a povestit cum viața pe care o așteptase ani întregi s-a transformat într-un calcul permanent al cheltuielilor.
„Cât timp muncim, visăm și ne facem planuri. Vorbim cu colegii despre călătorii, restaurante... Dar când vine pensia, realitatea ne ajunge din urmă”, a povestit el.
A muncit 43 de ani, inclusiv noaptea, în weekenduri și de sărbători
Timp de peste patru decenii, bărbatul a lucrat în industria aeronautică. Și-a început cariera ca tehnician aeronautic, a lucrat inclusiv pe un portavion, iar în ultimii 15 ani de activitate a fost responsabil de o organizație care se ocupa de menținerea navigabilității unei flote.
A lucrat cu aeronave ale Protecției Civile franceze, inclusiv cu avioane Canadair, iar meseria sa presupunea, după cum povestește, o responsabilitate uriașă.
De-a lungul carierei a lucrat atât ziua, cât și noaptea, în weekenduri și de sărbători. Vara, uneori, putea să își ia cel mult două săptămâni de concediu. Spune că la vârsta de 60 de ani era complet epuizat.
În cei 43 de ani de muncă aproape că nu și-a luat concediu medical, cu excepția unei perioade de șase luni în care s-a recuperat după un accident rutier. Din acest motiv a decis să se pensioneze anticipat, înainte să împlinească 61 de ani.
Apoi a venit calculul financiar la care, spune el, nu se aștepta.
Pensie de 2.232 de euro, cheltuieli fixe de 1.330 de euro
Pensia sa lunară este de 2.232 de euro net. Deși suma nu pare mică la prima vedere, bărbatul susține că o mare parte din bani dispare imediat după plata obligațiilor lunare de bază.
Pentru asigurarea de sănătate, asigurările pentru mașină și locuință, impozitul pe proprietate, electricitate, apă, telefon, comisioane bancare și rata creditului pentru casă plătește aproximativ 1.330 de euro pe lună.
Spune că mai are de achitat creditul pentru locuință încă trei ani. În plus, plătește lunar 30 de euro pentru o asigurare de viață. Pentru mâncare cheltuie aproximativ 300 de euro, iar pentru carburant încă aproximativ 100 de euro.
Cheltuielile nu se opresc însă aici. La fiecare două luni parcurge aproximativ 1.000 de kilometri pentru a-și vizita mama. Femeia are 95 de ani și locuiește în Burgundia.
La fiecare două luni, bărbatul conduce aproximativ 500 de kilometri până la ea și aceeași distanță la întoarcere. Drumul îl costă cel puțin 200 de euro dacă sunt incluse carburantul și taxele de autostradă.
El și fratele său fac cu rândul pentru a avea grijă de mama lor. După ce își achită toate cheltuielile obișnuite, spune că în unele luni îi rămân mai puțin de 300 de euro.
La acestea se adaugă cheltuielile neprevăzute.
Doar în câteva luni din acest an a plătit 78 de euro pentru inspecția tehnică a mașinii, 350 de euro pentru revizie, 220 de euro pentru anvelope noi, iar o defecțiune a centralei termice l-a costat încă 680 de euro.
Anul acesta nu a plecat în vacanță
Din acest motiv, spune el, anul acesta nu a plecat în vacanță. Banii care îi rămân încearcă să îi păstreze pentru situații neprevăzute.
Are aproximativ 6.000 de euro într-un cont de economii, însă și acești bani au deja o destinație. Mașina sa are aproximativ 150.000 de kilometri la bord și știe că în curând va trebui să o înlocuiască.
Amână însă achiziția din cauza prețurilor ridicate ale automobilelor.
Nici asigurarea de viață pentru care contribuie lunar nu o consideră o sursă de bani pentru plăceri. Intenționează ca, într-o zi, suma să îl ajute să plătească un cămin pentru vârstnici, deoarece, spune el, un centru de calitate din Franța poate costa aproximativ 3.000 de euro pe lună sau chiar mai mult.
Partenera sa are propriile cheltuieli și un copil de care trebuie să aibă grijă, astfel că fiecare își administrează separat bugetul.
"Micile plăceri s-au terminat"
Cea mai mare schimbare, susține pensionarul, nu este faptul că nu își poate acoperi nevoile de bază, ci dispariția sentimentului de libertate financiară pe care îl avea atunci când lucra.
În perioada în care era angajat primea și al 13-lea salariu, precum și diferite bonusuri în perioadele cu un volum ridicat de muncă.
Acum, spune el, verifică zilnic câți bani mai are și încearcă permanent să își reducă facturile.
Negociază cu firmele de asigurări și cu alte companii pentru a economisi chiar și câteva zeci de euro pe lună și s-a gândit inclusiv dacă să renunțe la asigurarea suplimentară de sănătate. Și-a schimbat și micile obiceiuri pe care înainte le considera firești.
Dacă merge la cinematograf, după film nu mai merge și la restaurant. „Micile plăceri s-au terminat. Acum merg la cinema și apoi mă întorc acasă”, a povestit acesta.
După 43 de ani de muncă, acesta este motivul pentru care spune acum ceva la care probabil nu se aștepta în perioada în care număra zilele până la pensionare: regretă că a ieșit la pensie, deoarece, după cum mărturisește, acum își numără banii în fiecare zi.
