Fitch avertizează: România riscă retrogradarea la "junk" dacă criza politică se prelungește
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România rămâne fără timp pentru a evita retrogradarea ratingului de credit în categoria „junk”, în condițiile în care criza politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală a țării, potrivit unui analist al Fitch Ratings Inc, scrie Bloomberg.
Analistul Malgorzata Krzywicka a declarat că abilitatea guvernului de a reduce în continuare deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil va fi esențială pentru evaluarea bonității României în perioada următoare. Potrivit Bloomberg, Fitch urmează să revizuiască din nou ratingul de credit al României în ianuarie 2027.
Țara noastră a evitat la limită retrogradarea în urmă cu două luni. De atunci, tentativele de numire a unui nou premier care să beneficieze de o majoritate parlamentară stabilă au eșuat, lucru care sporește perspectiva organizării unor alegeri anticipate.
"Cu cât criza persistă mai mult în lipsa unui guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a realiza ajustarea necesară", a declarat Krzywicka într-un interviu.
În aşteptarea unui guvern
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Însă șansele sale de a obține votul de încredere într-un Parlament extrem de fragmentat par reduse, după ce Partidul Social Democrat a semnalat că este puțin probabil să îl susțină.
Un nou eșec în încercarea de a obține aprobarea unui guvern ar aduce România mai aproape de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea și sporind riscurile pentru buget și pentru ratingul suveran al țării. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și pentru a solicita votul Parlamentului.
Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Decizia a venit abia după ce guvernul a contestat evaluarea inițială a agenției de rating.
Krzywicka a sugerat că standardele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a-și păstra ratingul devin tot mai exigente cu fiecare săptămână de criză politică. Criza a început după ce guvernul Bolojan s-a prăbușit în luna mai. Acesta a rămas la conducere, cu atribuții limitate, până la desemnarea următorului.
Și celelalte agenții de rating urmăresc situația. S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare. Moody’s Investors Service a confirmat, la începutul acestui an, ratingul Baa3 al României, cu perspectivă negativă.
România are nevoie de o corecţie suplimentară a dificitului
Krzywicka a afirmat că România are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut pentru a contribui la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează în prezent că deficitul bugetar al României va ajunge în 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta guvernamentală de 6,2%.
Deși guvernul a redus deficitul de la 9,3% din PIB în 2024, elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către atingerea unui deficit de 3% sunt esențiale pentru evitarea unei retrogradări, a spus ea.
Krzywicka a declarat că îmbunătățirea colectării taxelor este una dintre principalele metode prin care deficitul poate fi redus în următorii ani, deoarece „spațiul de manevră pe partea de cheltuieli este limitat”, după măsurile de austeritate deja implementate.
Creşterea economică slabă, o problemă suplimentară pentru agenţiile de rating
Creșterea economică slabă a României reprezintă, de asemenea, o preocupare pentru Fitch, în condițiile în care economia de 430 de miliarde de dolari încearcă să iasă din recesiune și să reducă cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creșterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală.
"Acestea sunt câștiguri marginale. Nu se apropie nici pe departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. Doar o creștere economică mai puternică nu va rezolva problema deficitelor mari", a mai spus Krzywicka.
Economia României este estimată să înregistreze o contracție moderată în 2026, urmând ca o revenire să aibă loc în 2027, însă ritmul de creștere ar urma să rămână cu mult sub nivelurile de dinaintea pandemiei.
Traderii tratează deja obligațiunile românești ca și cum ar fi singurele titluri de datorie suverană din Uniunea Europeană aflate în categoria „junk”, ceea ce obligă România să plătească cele mai ridicate randamente din blocul comunitar.
Krzywicka a descris reacția mai largă a piețelor la actuala criză drept „relativ benignă”, afirmând că aceasta se datorează parțial rezultatelor bune privind deficitul înregistrate de România în acest an și intrărilor de fonduri europene. Acestea oferă o plasă de siguranță care a permis țării să continue să se finanțeze de pe piețe chiar și în condiții de presiune, a spus ea.
