A reușit Trump să scape de "cimitirul" președințiilor americane? Analiză CNN
Războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, în care a intervenit și SUA cu atacuri aeriene, pare să se fi încheiat, deocamdată, cu toată lumea declarând repede victoria. Israelul și Iranul par să fi acceptat o încetare a focului, anunţată de Donald Trump care le-a transmis ambelor țări să nu încalce armistiţiul. Fiecare tabără are propriile motive să accepte acordul: preşedintele SUA a depășit cea mai gravă criză din ultima perioadă, Israelul și-a atins pe moment obiectivele militare, iar Iranul obține o pauză vitală pentru refacerea infrastructurii, arată analize CNN şi BBC.
La doar câteva ore după răzbunarea, în mare parte simbolică și atent regizată, a Iranului la atacurile aeriene masive ale SUA asupra instalațiilor sale nucleare, președintele Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Iran, la capătul a 12 zile de război. Toți revendică victoria, iar ambele tabere au motive să accepte armistițiul, arată o analiză BBC. Cu toate astea, astfel de încetări ale focului în Orientul Mijlociu sunt de multe ori fragile, lucru demonstrat de atacurile ambelor tabere chiar înainte de începerea armistițiului, avertizează CNN.
Toată lumea revendică victoria
Israelul poate sărbători succesul campaniei sale, denumite "Rising Lion", prin care a reușit să afecteze semnificativ capacitățile nucleare și militare ale Iranului și să elimine oficiali militari și oameni de știință de rang înalt. În plus, a reușit să-l convingă pe Trump să facă ceea ce mai mulți președinți americani au refuzat în trecut - să atace aerian Iranul.
Pentru Israel, armistițiul va reduce presiunea asupra populației epuizate după aproape doi ani de război; în paralel, conflictul cu Hamas în Gaza continuă fără o strategie clară de ieșire și va permite autorităților să relanseze economia țării.
Pentru Iran, încetarea focului înseamnă ușurare pentru populația bombardată constant. Urmează un drum lung pentru reconstrucția distrugerilor, inclusiv a infrastructurii cheie, o sarcină dificilă pentru o țară aflată într-o criză economică profundă și sub sancțiuni internaționale severe.
A reușit Trump să scape de "cimitirul" președințiilor americane?
La doar 48 de ore după ce bombardierele americane au lovit Iranul, Trump se afișa deja ca un artizan al păcii și un maestru al negocierilor, arată CNN. "Cred că armistițiul este nelimitat. Va dura pentru totdeauna", a declarat el pentru NBC News, susținând că Israelul și Iranul nu vor mai ajunge să se atace reciproc.
Este o declarație exagerată, având în vedere istoria Orientului Mijlociu, cunoscut ca "cimitir" al multor președinții americane, punctează sursa citată. În ciuda talentului de marketing al lui Trump, rămâne de văzut dacă acest "progres" este real sau o nouă iluzie trumpistă.
Au distrus Statele Unite, așa cum pretinde Trump, programul nuclear iranian, considerat o amenințare existențială pentru Israel? Sau rămâne o problemă nerezolvată, având în vedere stocul aparent nedeclarat de uraniu îmbogățit la un grad înalt, care ar putea fi transformat rapid într-o bombă?, se întreabă CNN.
Cu toate acestea, un final rapid al atacurilor dintre Israel și Iran ar redefini mandatul lui Trump și i-ar oferi un succes de politică externă după eșecuri precum războiul din Ucraina.
Victoria lui Trump
Trump poate revendica cel mai important succes de politică externă și militară din mandatul său. Deși părea riscant să atace instalațiile nucleare iraniene, temându-se că ar putea atrage SUA într-un nou război de tip Irak, strategia sa pare să dea roade. A demonstrat decizie și abilitate strategică, iar misiunea spectaculoasă a bombardierelor B-2, care au aruncat peste Iran bombe anti-buncăr, va rămâne un moment istoric.
Dacă tensiunile se reduc acum, Trump ar putea câștiga capital politic, cel puțin în rândul republicanilor și al susținătorilor MAGA, dezamăgiți de eventualele implicări în noi războaie.
Criza a oferit indicii și despre cum va arăta un al doilea mandat Trump: nu este nici marioneta neoconservatorilor republicani, nici adeptul pe deplin al izolaționismului "America First". În jurul său s-a conturat un cerc de încredere format din președintele Şefilor de Stat Major Dan Caine, directorul CIA John Ratcliffe și emisarul prezidențial Steve Witkoff.
Totuși, criza a scos la iveală și laturile mai controversate ale conducerii lui Trump: a implicat SUA în atacuri militare fără a pregăti opinia publică, a politizat acțiunea excludând liderii democrați din Congres și nu a prezentat publicului dovezile care au justificat raidurile în Iran, în condițiile în care agențiile de informații americane nu au confirmat că Teheranul este foarte aproape de realizarea unei arme nucleare.
Starea programului nuclear iranian
Conform primelor estimări, instalațiile de la Isfahan, Natanz și Fordow au fost grav avariate. Totuși, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat că Iranul a "protejat" un stoc de 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, aproape de pragul de 90% necesar construirii unei bombe nucleare.
Trump speră că atacurile SUA vor forța Iranul să revină la masa negocierilor pentru un nou acord nuclear (după ce tot el a ieşit din acordul semnat în mandatul lui Obama), însă liderii iranieni ar putea ajunge la concluzia opusă: că singura cale de a se proteja pe viitor este construirea propriei arme nucleare.
Experți în neproliferare, precum Kelsey Davenport și Joseph Cirincione, avertizează că Iranul are și cunoștințele, și materialul necesar pentru a construi o bombă în doar câteva zile, dacă decide să o facă, iar raidurile SUA nu au eliminat această posibilitate, ci dimpotrivă, ar putea accelera procesul.
Un Orient Mijlociu schimbat
Răspunsul slab al Iranului la atacurile SUA și incapacitatea sa de a-și apăra spațiul aerian arată slăbiciunea regimului. Rețeaua sa regională de influență, formată din grupările Hezbollah, Hamas, Houthi, a fost devastată în urma atacurilor israeliene din ultimii doi ani. Israelul a devenit puterea dominantă a regiunii, iar aliații SUA, precum Arabia Saudită și Qatarul, devin tot mai puternici într-un Orient Mijlociu schimbat.
Pe plan intern, Iranul se confruntă cu incertitudini, mai ales odată cu apropierea sfârșitului regimului ayatollahului Ali Khamenei. Deși mulți speră la schimbare, este mai probabil ca regimul să răspundă printr-o și mai mare represiune.
Și pe scena politică din Israel lucrurile sunt turbulente. Reticența lui Netanyahu de a ajunge la un armistițiu cu Hamas și zelul său de a ataca Iranul sunt văzute pe scară largă drept o stratagemă pentru a rămâne la putere. Rămâne de urmărit dinamica relației Trump-Netanyahu: Trump s-ar putea folosi de datoria morală a Israelului față de el pentru a forța eventuale concesii în Gaza, concluzionează CNN.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
