Alegeri Franţa. Peste 200 candidaţi de centru şi stânga s-au retras pentru a împiedica extrema dreaptă să preia puterea. Va funcţiona planul?

Premierul francez Gabriel Attal, un aliat apropiat al preşedintelui Emmanuel Macron, crede că o acţiune coordonată de a priva partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), de o majoritate parlamentară absolută ar putea avea şanse de reuşită, relatează Reuters. 

218 candidaţi s-au retras pentru a împiedica extrema dreaptă să preia puterea

Potrivit unei numărătorii realizate de TF1 și TF1info, 218 candidați calificați în turul doi s-au retras din competiţiile locale pentru a lăsa cale liberă celui care era cel mai bine plasat pentru a învinge candidatul RN în circumscripţia electorală respectivă. Mai exact, s-au retras 127 de candidați din Noul Front Popular, precum și 78 de candidați din tabăra prezidențială (Ensemble). 

Cele două blocuri au format un așa-numit "Front Republican". Din Noul Front Popular fac parte partidele "La France insoumise" fondat de Jean-Luc Mélenchon şi considerat de extremă stânga, Partidul Socialist, Ecologiștii şi Partidul Comunist. Din coaliţia "Împreună pentru Republică" fac parte partidele "Renaşterea" al lui Emmanuel Macron, "Mișcarea Democrată" a lui François Bayrou şi "Orizonturi" al lui Edouard Philippe. 

Cum s-au făcut jocurile anti extrema dreaptă

Pentru stânga franceză lucrurile au fost clare: au promis să se retragă din toate circumscripțiile în care candidatul RN a ajuns pe primul loc, iar un candidat din Noul Front Popular era al treilea (sau al patrulea). Situaţia era valabilă și pentru cazurile unde un candidat RN a ajuns pe locul doi, dar menținerea candidatului NFP putea duce la alegerea acestuia, explică Liberation. 

În tabăra Ensemble lucrurile au stat mult mai vag: deşi unii au cerut o retragere sistematică în circumscripțiile în care un candidat NFT se afla într-o poziție mai favorabilă pentru a bloca RN, alții cerut mai degrabă o alegere de la caz la caz, excluzând o serie de circumscripții în care candidatul în cauză făcea parte din La France Insoumise.

La "Republicanii", de centru dreapta, fondat de Nicolas Sarkozy, a fost și mai rău: nu au fost date instrucțiuni de vot sau de retragere, unii lideri fiind speriaţi mai mult că stânga va ajunge la putere şi nu extrema dreaptă. 

Din cele 306 de triangulare posibile pentru turul doi de duminică, abia au mai rămas o sută, reducând numărul de districte în care votul anti-RN riscă să fie divizat. RN ar avea nevoie de 289 de locuri pentru a controla Adunarea Naţională a Franţei, care are în total 577 de locuri.

"Ceea ce arată aceste retrageri este că putem evita o majoritate absolută pentru extrema dreaptă", a declarat Gabriel Attal la postul de radio France Inter. RN a atacat aşa-numitul "front republican" spunând că este antidemocratic şi o încercare de a submina dorinţele alegătorilor. Liderul RN, Jordan Bardella a declarat pentru Le Figaro că "adevăratul front republican suntem noi".

Înainte de aceste retrageri, institutele de sondaje calculaseră că RN ar fi pe cale să obţină între 250 şi 300 de locuri. Întrebarea rămâne dacă şi alegătorii vor fi de acord cu efortul de a bloca partidul anti-imigraţie şi eurosceptic, atrage atenţia Reuters.

Alegătorii de centru s-ar putea să aibă o problemă în a sprijini un rival de extremă stânga al RN, în timp ce mulţi susţinători de stânga sunt atât de dezamăgiţi de Macron, încât nu vor suporta să sprijine pe cineva din alianţa sa. Marine Le Pen a declarat miercuri că ar putea contacta alte partide dacă RN nu va obţine majoritatea absolută iar Bardella a insistat că va refuza să formeze un guvern fără un mandat suficient de puternic.

Pieţele financiare calmate de "front republican"

Pieţele financiare au fost liniştite de încercarea de a crea un aşa-numit "front republican" împotriva partidului lui Le Pen, reducând prima de risc pentru datoria suverană a Franţei. "Strategia ar limita semnificativ şansele ca Le Pen să câştige o majoritate absolută", a declarat într-o notă economistul şef pentru Europa al Jefferies, Mohit Kumar.

Partidul de extremă-dreapta RN și aliații săi au câștigat alegerile parlamentare din 30 iunie și au obținut 33% din voturile exprimate, la o prezență record de peste 67%. Pe locul doi a ieșit alianța partidelor de stânga cu 28% și pe locul trei cea a formațiunilor centriste cu aproape 21%.

Le Pen se străduieşte de ani de zile să îmbunătăţească imaginea RN, însă activiştii pentru drepturile omului îşi exprimă îngrijorarea cu privire la "preferinţa naţională" pe care o exprimă şi la politicile anti-migranţi ale acesteia, în timp ce euroscepticismul său profund ar putea reprezenta o ameninţare gravă la adresa viitorului integrării europene.

Le Pen a semnalat planuri de a anula reformele lui Macron, cum ar fi nepopulara creştere a vârstei de pensionare, iar economiştii se întreabă dacă planurile de cheltuieli mari ale RN au acoperire integrală. Cu toate acestea, chiar dacă RN nu ajunge la putere, Franţa s-ar putea confrunta cu luni de incertitudine politică până la sfârşitul mandatului lui Macron, în 2027, când Le Pen este aşteptată să candideze din nou la funcţia de preşedinte.

Întrebat despre solicitările de creare a unui guvern provizoriu transpartinic în cazul unui parlament fără majoritate, Attal şi-a repetat propunerea ca partidele principale să coopereze în parlament pe proiecte legislative punctuale. "Sper ca tabăra Ensemble să fie cât mai largă posibil. După aceea, vom încerca să obţinem majorităţi pe baza fiecărui proiect în parte", a arătat Attal.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰