Americanii spun că drona care a lovit un avion la Leipzig era rusească. De ce evită nemţii să-i acuze pe ruşi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Serviciile de informații americane cred că Rusia s-a aflat în spatele dronei cu explozibili găsite pe 4 august pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Guvernul de la Berlin refuză să spună clar pe cine consideră responsabil. Între timp, presa germană publică noi detalii îngrijorătoare despre incident, pe care îl numește un "atac".
Experți americani din serviciile de informații cred că Rusia s-a aflat în spatele "atacului" de săptămâna trecută pe aeroportul din Leipzig, un important nod logistic și militar.
O dronă de tip quadcopter (n.r. cu patru rotoare), care avea atașat explozibil Semtex, a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean Antonov, folosit inclusiv la transportul de echipamente militare pentru Ucraina.
Drona a reușit să treacă de sistemele de apărare ale aeroportului. Oficialii germani au vorbit despre un "nou nivel de pericol" și un "scenariu profesionist de amenințare hibridă", însă chiar dacă unii politicieni și experți în securitate au arătat cu degetul spre Kremlin, guvernul nu a lansat nicio acuzație explicită la adresa Moscovei.
Serviciile americane indică Rusia
Ziarul american The Wall Street Journal a relatat că drona aparține cel mai probabil guvernului rus, citând oficiali din serviciile americane de informații care au primit informații despre incident.
Și CNN a relatat, citând un oficial american din domeniul apărării aflat în Europa, că Washingtonul crede că drona este a unui serviciu secret al Rusiei, iar materialul exploziv găsit atașat indică un producător militar.
Tabloidul Bild a dezvăluit că autoritățile au găsit la fața locului urme de ADN identice cu cele de la o bombă incendiară trimisă prin DHL și care a explodat pe aeroportul din Leipzig în iulie 2024.
Die Zeit: Drona a lovit direct avionul Antonov în aripă, dar nu explodat
Ziarul Die Zeit, care a publicat pe 10 august mai multe detalii pe surse despre incident, îl numește un atac și scrie că drona înarmată a lovit un avion Antonov, dar, prin minune, nu a explodat.
Drona ar fi fost filmată de camerele de securitate de pe aeroport, iar din filmările analizate de experți reiese că Leipzig a fost mult mai aproape de o catastrofă decât se știa până acum.
Înregistrările arată că marți, 4 august, în jurul orei 19:30, un obiect a zburat direct spre un avion cargo Antonov parcat pe aeroport. A lovit una dintre aripile aeronavei, o arată urmele găsite, dar nu este clar de ce încărcătura explozivă nu s-a detonat.
Aripile sunt părți deosebit de sensibile ale unui avion, deoarece în interiorul lor se află, de regulă, rezervoarele de combustibil. Cine vrea să provoace explozia unui avion ar detona o bombă acolo, explică jurnaliștii nemți.
Ipoteza unui atac prinde contur. Ce au surprins camerele pe aeroport
Din înregistrări reiese că obiectul a ricoșat din aripă și a căzut la sol. Drona a fost descoperită întâmplător abia patru ore mai târziu de șoferul unui autobuz care transporta un grup de turiști.
Presa germană a presupus, citând relatări ale unor parlamentari germani, că șoferul ar fi lovit drona cu piciorul pentru a o ține la sol. Acest scenariu nu se confirmă.
Imaginile surprinse de camere arată însă că drona se afla deja la sol când șoferul autobuzului a ajuns acolo. După un moment de ezitare, bărbatul a pus piciorul pe dispozitiv și a alertat personalul de securitate. Menționăm că imaginile nu au fost publicate de presa germană, ci doar descrise.
Contrar informațiilor cunoscute până acum, Zeit mai scrie că încărcătura explozivă nu a fost găsită pe dronă, ci la o distanță de aceasta. Este posibil să se fi desprins de pe dronă în momentul impactului cu avionul, presupun jurnaliștii nemți.
Jurnaliștii susțin că modul în care s-a apropiat drona de avion a fost cu intenția evidentă de a-l avaria, și numesc incidentul un atac.
Până acum, una dintre ipotezele anchetatorilor era că drona ar fi fost folosită doar ca să transmită un avertisment. Adică era înarmată, dar fără intenția de a exploda efectiv. Cu toate astea, această ipoteză nu mai stă în picioare acum. Aeroportul din Leipzig a evitat la limită un atac devastator, susține sursa citată.
Berlinul evită să acuze direct Moscova
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt (CSU), și-a întrerupt concediul pentru a merge de urgență la Leipzig, dar a evitat să spună clar pe cine suspectează că ar fi comandat atacul.
Deși a vorbit despre un "scenariu de atac hibrid" și despre "puteri străine", formulări interpretate ca fiind o referire la Rusia, el a evitat să numească explicit Rusia drept autor, stârnind critici.
Guvernul trebuie să spună clar "unde duc toate urmele și să precizeze că asemenea operațiuni atrag consecințe clare", a transmis Konstantin von Notz, deputat în Bundestag și expert în probleme de securitate.
Până acum, ancheta nu a furnizat indicii clare că Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac. Totuși, mai multe detalii indică autori foarte profesioniști.
Nu este o dronă care să poată fi cumpărată din comerț, ci a fost construită special de profesioniști. Din acest motiv, aparatul nu a putut fi detectat de radarele convenționale.
Explozibilul Semtex cu care era echipată are o forță atât de mare încât, cel mai probabil, era capabil să provoace explozia avionului. Deși poate fi cumpărat de pe piața neagră, este utilizat în mod obișnuit de armată, fapt ce favorizează ipoteza potrivit căreia un actor statal ar fi fost implicat în atac.
O a doua dronă a lovit un avion cargo DHL în aer
În aceeași noapte, un avion cargo DHL, care fusese obligat să abandoneze aterizarea pe aeroport din cauza descoperirii dronei, s-a ciocnit ulterior în aer cu un obiect necunoscut, în timp ce se îndepărta de aeroport. Aeronava a aterizat apoi în siguranță la Hanovra, cu avarii minore. Anchetatorii cred acum că și avionul respectiv a fost lovit de o a doua dronă ostilă.
A doua zi după incident au fost detectate drone deasupra unei instalații militare din vestul Germaniei, unde sunt depozitate componente pentru sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot, pe care Ucraina le cere insistent pentru a se apăra de bombardamentele Rusiei.
Ca răspuns la amenințarea tot mai mare Ministerul german de Interne a anunțat luni că intenționează să dubleze numărul experților antidronă şi numărul bazelor operaționale ale unității.
Germania și alte țări europene raportează de mai mult timp zborurui suspecte și neautorizate ale unor drone deasupra aeroporturilor, unităţilor militare, porturilor și companiilor de logistică. Totodată, au acuzat agenți ruși de spionaj, precum și de desfășurarea unei campanii țintite de sabotaj și intimidare.
Moscova a negat aceste acuzații, iar la sfârșitul săptămânii trecute ambasada sa de la Berlin a calificat orice sugestie că Rusia ar fi implicată în cazul de la Leipzig. Rușii au vorbit despre o "provocare concepută în grabă", care "servește doar intereselor Kievului și aripii militariste a establishmentului politic european".
Berlinul este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, pentru a se apăra de invazia la scară largă declanșată de Rusia în 2022.
Alegeri importante la nemţi luna viitoare
Luna viitoare, Germania are trei alegeri importante în landurile estice, unde sprijinul pentru asistența militară acordată Kievului este controversat în rândul alegătorilor, iar temerile de a provoca Moscova sunt puternice.
Partidul de extremă dreapta pro-rus Alternativa pentru Germania este cotat cu șanse bune în toate cele trei scrutinuri, potrivit sondajelor. Asta în timp ce partidele democratice tradiționale acuză campanii rusești de dezinformare.
În acest context, Verzii din opoziție au criticat guvernul pentru că nu a acuzat public Rusia în această etapă a anchetei de la Leipzig.
De ce nu-i acuză nemţii direct pe ruşi
De ce a acționat Berlinul cu reținere în a acuza Rusia? Politologul Wolfgang Schroder, de la Universitatea din Kassel, a invocat două motive. În primul rând, Rusia a fost indicată de la început drept principalul suspect în sabotarea gazoductelor Nord Stream, din 2022, despre care procurorii germani spun acum că a fost ordonată de "autorități de stat" ucrainene.
În plus, consecințele unor acuzații la adresa Moscovei privind un atac militar eșuat pe teritoriul Germaniei ar fi imposibil de calculat, pe fondul avertismentelor privind o escaladare a tensiunilor.
"Dacă ar fi definit drept un act de agresiune - adică un atac militar al Rusiei împotriva infrastructurii critice a Germaniei - atunci ne-am afla în pragul intrării într-o stare de război, iar acest lucru ar avea implicații nu doar de natură diplomatică, ci și în ceea ce privește NATO. Aici se adoptă o abordare prudentă, tocmai pentru că obiectivul este evitarea atragerii în conflict, iar asta ar însemna transformarea situației într-o problemă de securitate europeană - o problemă de securitate NATO - și cu siguranță ar duce implicarea Germaniei în conflictul armat dintre Rusia și Ucraina la un cu totul alt nivel", a declarat el pentru postul local de știri n-tv.
