Analiză BBC: Cum s-ar putea termina războiul din Ucraina în 2025

În estul Ucrainei, forțele ruse continuă să avanseze treptat prin câmpiile deschise ale regiunii Donbas, cucerind sate și orașe. Unii civili fie fug înainte ca luptele să ajungă până la ei, alţii așteaptă până când bombardamentele devin intense, înainte de a-și aduna bunurile și de a pleca spre vest.

Rusia înregistrează cele mai rapide progrese de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, în ciuda succeselor Ucrainei în atacuri asimetrice împotriva maşinăriei de război a Moscovei. În timp ce războiul intră în al patrulea an, cu un cost estimat de un milion de victime, Ucraina pare să piardă teren. Între timp, în Statele Unite, Donald Trump este pe cale să revină la Casa Albă, alimentând speculații cu privire la viitorul sprijinului american pentru Kiev.  

Promisiunile lui Trump privind încheierea războiului

Donald Trump a promis să pună capăt conflictului în 24 de ore după preluarea mandatului. Cu toate acestea, Michael Kofman, expert la Carnegie Endowment for International Peace, avertizează că noua administrație va moșteni un război aflat pe o traiectorie negativă și fără o strategie clară de succes. „În primul rând vor moșteni un război aflat pe o traiectorie foarte negativă, fără prea mult timp pentru a stabiliza situația”, a spus el în decembrie. „În al doilea rând, această moștenire vine fără a avea idee despre cum ar putea inversa tendința”.

Președintele ales a oferit câteva indicii în timpul unor interviuri recente despre modul în care intenționează să abordeze războiul. El a declarat vehement, pentru revista Time, că nu este de acord cu decizia administrației Biden, din noiembrie, de a permite Ucrainei să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Rusiei. „Doar intensificăm acest război și îl înrăutățim”, a spus el.

Pe 8 decembrie a fost întrebat în cadrul unei intervenţii la postul NBC News dacă Ucraina ar trebui să se pregătească pentru mai puțin ajutor. „Posibil, probabil, sigur ” a răspuns. Adevărul este că intențiile lui Trump sunt departe de a fi clare. „Nu poți ajunge la un acord dacă abandonezi, în opinia mea,” a mai spus el. 

Pentru moment, oficialii ucraineni resping orice discuție despre presiuni sau sugestia că venirea lui Trump înseamnă neapărat negocieri iminente. „Se vorbește mult despre negocieri, dar este o iluzie,” spune Mykhailo Podolyak, consilierul șefului biroului președintelui Zelenski. „Nu poate avea loc niciun proces de negociere, deoarece Rusia nu a fost forțată să plătească un preț suficient de mare pentru acest război.”

Exercițiul strategic al lui Zelenski

În ciuda îndoielilor Kievului privind negocierile în timp ce forțele ruse continuă să avanseze în est, este clar că președintele Zelenski este dornic să se poziționeze ca un lider cu care Trump poate colabora. Acesta l-a felicitat rapid pe republican pentru victoria sa în alegeri și a trimis oficiali de rang înalt să se întâlnească cu noua echipă de la Casa Albă.

Cu ajutorul președintelui francez Emmanuel Macron, Zelenski a reuşit să se întâlnească cu excentricul miliardar în timpul unei vizitei la Paris. „Ceea ce vedem acum este un exercițiu de strategie foarte inteligent al președintelui Zelenski” a spus fostul său ministru de externe Dmitro Kuleba.

Chiar înainte de alegerile din SUA au existat semne că Zelenski căuta modalități de a consolida atractivitatea Ucrainei ca partener pentru Trump, un președinte instinctiv tranzacțional. Ca parte a „planului de victorie,” prezentat în octombrie, Zelenski a sugerat că trupele ucrainene ar putea înlocui forțele americane în Europa după război. Totuși, alte elemente ale planului – aderarea la NATO și un „pachet de descurajare strategică non-nucleară” – nu au fost pe placul aliaților. Însă, pentru Kiev, apartenența la NATO rămâne singura cale de a garanta supraviețuirea împotriva unei Rusii determinate să subjuge ţara.

Poziția fragilă a Kievului

Fără garanții concrete, analiştii se tem că nu va exista nimic care să prevină un nou atac rusesc.

„Zelenski înțelege că nu poate accepta doar un simplu armistițiu. Ar fi o sinucidere pentru Zelensky să accepte o încetare a focului fără a i se garanta protecția Ucrainei,” spune Orysia Lutsevych. 

În lipsa unui acord pe termen lung, aliații Ucrainei continuă să-i întărească apărarea. În cadrul forumurilor europene, experții au analizat soluții prin care Europa ar putea contribui la asumarea acestei responsabilități dificile. În decembrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se analizează toate opțiunile, inclusiv sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.

Cu Ucraina continuând să se confrunte cu o lipsă severă de personal, secretarul britanic al apărării, John Healey, a declarat că guvernul său ar putea trimite trupe în Ucraina pentru a ajuta la instruire. La rândul său, administrația Biden, aflată pe picior de plecare, pare hotărâtă să livreze Ucrainei cât mai mult ajutor militar aprobat de Congres înainte de a părăsi funcția, deși rapoartele sugerează că ar putea rămâne fără timp pentru a trimite totul.  

Pe 21 decembrie Trump va continua să furnizeze ajutor militar Ucrainei, dar va cere membrilor NATO să-și mărească dramatic cheltuielile pentru apărare. Aliații Kievului au continuat, de asemenea, să intensifice sancțiunile împotriva Moscovei, în speranța că economia de război a Rusiei, care s-a dovedit surprinzător de rezistentă, s-ar putea prăbuși în cele din urmă.  

„Există o frustrare profundă că sancțiunile nu au distrus pur și simplu economia rusă dincolo de orice posibilitate de reparare,” a declarat o sursă din Congresul SUA, sub protecția anonimatului. După multiple runde de sancțiuni (cincisprezece doar din partea UE), oficialii guvernamentali au devenit reticenți în a mai prezice succesul acestora.  

Dar indicatorii recenţi sunt din ce în ce mai alarmanți pentru Kremlin. Cu ratele dobânzilor la 23%, inflația depășind 9%, o rublă în scădere și creșterea estimată să încetinească dramatic în 2025, tensiunile asupra economiei Rusiei rareori au părut mai acute. Însă, Putin afişează o atitudine încrezătoare: „Sancțiunile au un efect,” a spus el în timpul conferinței sale de presă de sfârșit de an, „dar nu sunt de o importanță majoră.”  

Alături de pierderile colosale suferite pe câmpul de luptă – oficialii occidentali estimează că Moscova pierde în medie 1.500 de oameni, morți și răniți, în fiecare zi – costul acestui război l-ar putea forța în cele din urmă pe Putin să vină la masa negocierilor. Însă, întrebarea rămâne: câte teritorii va mai pierde Ucraina și câți oameni vor mai muri până atunci?

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰