"Banana pe steroizi" care ar putea hrăni milioane de oameni. Planta creşte într-o singură ţară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O plantă aproape necunoscută în afara Etiopiei ar putea deveni una dintre soluțiile pentru securitatea alimentară a milioane de oameni. Enset, supranumită "banana pe steroizi", este deja aliment de bază pentru peste 20 de milioane de etiopieni și ar putea fi cultivată pe suprafețe mult mai mari din Africa, susțin cercetătorii.
Bumbacul este cunoscut drept "aurul alb", iar grâul este numit în multe regiuni "regele cerealelor". Puține culturi au primit însă denumiri la fel de spectaculoase precum enset: "banana falsă", "banana pe steroizi" sau "cultura-minune".
În ciuda acestor apelative și a faptului că reprezintă un aliment de bază pentru peste 20 de milioane de oameni din Etiopia, planta este aproape necunoscută la nivel global. Enset poate ajunge la o înălțime de 10 metri, însă notorietatea sa este infimă în comparație cu orezul, grâul și porumbul, cele trei culturi care asigură mai mult de jumătate din caloriile consumate la nivel mondial, scrie CNN.
Pentru oamenii de știință care îi studiază proprietățile, faptul că această plantă este atât de puțin cunoscută este greu de explicat.
"În ceea ce privește capacitatea de a se adapta și de a crește în condiții diferite, este uimitoare", a declarat pentru CNN biologul britanic James Borrell. "Parcă aș fi imaginea oficială a cât de grozav este enset și, într-un fel, chiar sunt."
Planta uriașă care seamănă cu un bananier, dar nu este un copac
James Borrell nici măcar nu auzise de enset în 2017, când a început să lucreze la Grădinile Botanice Regale Kew din vestul Londrei, unde sunt cultivate aproape 17.000 de specii de plante.
Avea să descopere rapid și motivul pentru care planta nu intrase până atunci în atenția sa. Deși enset sălbatic crește în mai multe țări africane, din Sudan până în Mozambic, planta este folosită aproape exclusiv în Etiopia.
Chiar și acolo, cultivarea sa este concentrată într-o zonă restrânsă, în regiunile muntoase din sud-vestul țării, la altitudini cuprinse între aproximativ 1.500 și 3.000 de metri.
La prima vedere, planta poate fi confundată cu un copac. Are frunze verzi care pot ajunge la cinci metri lungime și care pornesc dintr-o structură centrală.
La fel ca bananierul, enset nu este însă un copac, ci o plantă erbacee uriașă, fără lemn. Așa-numitul trunchi este în realitate un pseudotrunchi format din teci de frunze suprapuse. Această parte, împreună cu un rizom subteran cărnos, este mărunțită, amestecată cu drojdie și lăsată la fermentat în gropi mari săpate în pământ.
După o perioadă cuprinsă între trei luni și doi ani, amestecul obținut este folosit pentru prepararea unui aliment etiopian asemănător pâinii, numit kocho.
Un alt produs rezultat în urma procesării este bulla, un lichid extras din pulpa bogată în amidon. Acesta poate fi transformat într-o pudră albă, care este ulterior hidratată și utilizată pentru prepararea unor găluște sau a terciului.
Fructele nu pot fi mâncate, dar planta poate hrăni o familie întreagă
În ciuda asemănării cu bananierul, fructele galbene sau portocalii ale plantei nu sunt consumate. Acestea conțin mai ales semințe negre și tari, nu pulpă comestibilă, motiv pentru care enset mai este cunoscut și drept "banana falsă".
Avantajele sale sunt însă numeroase. Planta oferă producții mari și este rezistentă la secetă și boli. Potrivit cercetătorilor, doar 60 de plante pot asigura hrana necesară unei familii de cinci persoane timp de un an.
Enset este și o cultură perenă, care poate trăi și fi cultivată mai mult de doi ani fără să fie replantată. În schimb, ciclul de viață al celor mai importante culturi alimentare și cerealiere, inclusiv orezul, grâul și porumbul, se încheie de regulă într-un singur sezon agricol.
Ar putea hrăni peste 100 de milioane de oameni în plus
Capacitatea plantei de a se adapta la condiții climatice diferite i-a determinat pe cercetători să analizeze cât de mult ar putea fi extinsă cultivarea sa.
Un studiu de modelare publicat în 2021, la care a participat și James Borrell, a concluzionat că enset ar putea fi cultivat pe suprafețe întinse din sudul și estul Africii.
Potrivit studiului, suprafața pe care planta este cultivată în prezent ar putea fi extinsă de până la 12 ori, ceea ce ar putea asigura hrană pentru încă până la 111,5 milioane de oameni din Africa subsahariană, regiune în care insecuritatea alimentară și nutrițională este în creștere.
Enset ar putea fi cultivat chiar și în alte regiuni ale lumii care îndeplinesc condițiile climatice tolerate de plantă.
În aprilie 2023, cercetătorii au demonstrat acest lucru chiar la Kew Gardens. Un exemplar de enset a înflorit pentru prima dată în Temperate House, după ce ajunsese în grădină cu patru ani înainte, când avea doar aproximativ 30 de centimetri înălțime.
"Există o mulțime de exemple în istorie de culturi care au ajuns în locuri noi și au devenit dominante", a explicat Borrell. "Așa că nu există absolut niciun motiv pentru care enset să nu poată deveni important și în altă parte."
De ce nu s-a răspândit enset și în alte țări
Succesul plantei într-o parte a Etiopiei ridică însă o întrebare: dacă este atât de productivă, de ce nu s-a răspândit și în alte regiuni?
"Când o cultură are la fel de mult succes ca enset într-o zonă restrânsă, ea se răspândește în lume - porumbul, orezul, cartofii", a spus Borrell.
"Nu-mi vine în minte o altă cultură atât de răspândită în zona din care provine, unde fiecare fermier o cultivă pe o rază de 300 de kilometri, dar dacă mergi în Kenya, Tanzania sau Uganda și întrebi: "Știați că puteți mânca asta?", oamenii se uită la tine fără să știe despre ce vorbești. Este foarte ciudat."
Borrell consideră că barierele culturale și istorice ar putea explica această situație.
Etiopia reglementează strict transferul internațional al materialului vegetal, în încercarea de a se proteja împotriva biopirateriei.
Un litigiu intens mediatizat din 2019 privind patentele olandeze asupra teffului, o cereală originară din Etiopia și utilizată de mii de ani pentru prepararea injera, a provocat nemulțumiri atât în rândul populației, cât și al oficialilor etiopieni.
Alte țări ar putea importa varietăți sălbatice de enset din estul și sudul Africii, însă acestea ar fi "aproape inutile" pentru alimentație în comparație cu soiurile domesticite din Etiopia, potrivit lui Borrell.
Kew Gardens a primit permisiunea de a importa două plante în 2019, cu condiția ca materialul biologic să fie distrus după finalizarea cercetărilor. Instituția britanică beneficia însă de o relație de aproximativ 40 de ani cu cercetătorii etiopieni.
"Etiopia are o mare diversitate de plante și, prin urmare, este foarte protectoare cu ele", a explicat Borrell.
"Am încercat să spunem: "Uitați, acesta este potențialul", dar, desigur, în principiu depinde de Etiopia, iar ei ar trebui să obțină un beneficiu din împărtășirea acestei resurse."
Recoltarea este dificilă, iar prepararea necesită cunoștințe speciale
Un alt obstacol îl reprezintă modul în care planta este recoltată. Potrivit lui Borrell, procesul este în prezent extrem de solicitant din punct de vedere fizic și este realizat în mare parte de femeile fermier.
Mai multe universități din Etiopia dezvoltă soluții mecanizate, însă acestea nu sunt încă utilizate la scară largă.
Cultivarea presupune și aplicarea unor metode complexe, perfecționate de comunitățile locale de-a lungul secolelor. Transformarea plantei în hrană necesită, la rândul ei, cunoștințe specializate.
Gustul poate reprezenta o altă provocare. Borrell spune că i-au plăcut preparatele din enset coapte sub formă de lipie sau gătite în feluri asemănătoare cu cușcușul, însă recunoaște că rezultatul în cazul kocho poate varia.
Cercetătorul crede că și întâmplarea joacă un rol în succesul global al anumitor culturi.
"Orezul, grâul, porumbul, cartoful și cartoful dulce sunt extraordinare, dar nu există nimic fundamental diferit la ele în comparație cu o mulțime de alte specii. Dacă ai putea relua istoria, ar putea fi altceva care să ajungă o cultură de miliarde", a spus Borrell.
"Odată ce îți dai seama că este, într-un fel, o chestiune de noroc faptul că anumite culturi au devenit atât de dominante, începi să te gândești: "Uau, probabil chiar există oportunități neexploatate".
Schimbările climatice ar putea transforma culturile puțin cunoscute într-o miză majoră
Promovarea unor culturi insuficient utilizate precum enset ar putea deveni esențială pe fondul efectelor tot mai accentuate ale schimbărilor climatice.
"Vrem să producem mai multă hrană, cu un impact mai mic, într-un climat mai puțin predictibil decât a fost vreodată. Sunt trei lucruri dificile, toate în același timp", a spus Borrell.
Dependența agriculturii de un număr redus de culturi o face mult mai vulnerabilă la dăunători, boli și schimbări ale condițiilor de mediu.
Enset poate tolera o gamă largă de condiții climatice, ceea ce îl face mai adaptabil decât alte culturi importante. Există însă temeri că fermierii etiopieni se îndepărtează treptat de "banana falsă" și aleg culturi comerciale mai profitabile, precum grâul, porumbul și cartoful.
Aproximativ 60% dintre cei peste 400 de fermieri din sud-vestul Etiopiei intervievați într-un studiu din 2025 realizat de Kew și partenerii de la Universitatea Addis Abeba au declarat că suprafața dedicată enset a scăzut în ultimele decenii. Mulți au raportat și o reducere semnificativă a consumului plantei în gospodării.
Promovarea publică a unor culturi mai puțin cunoscute poate încuraja fermierii să nu se concentreze exclusiv asupra celor mai profitabile plante comerciale, spune Borrell.
La nivel local, Kew a derulat proiecte prin care fermierii etiopieni au fost recompensați pentru menținerea diversității agricole și pentru cultivarea unor varietăți de enset aflate în pericol.
"Înainte de munca noastră, oamenii nu voiau să cultive enset... Este o pierdere pentru întreaga lume, nu doar pentru Etiopia", a spus Borrell.
"Dacă spui: "Hei, suntem interesați de enset, credem că este extraordinar, vrem să încercăm să vă ajutăm să cultivați mai bine pe mai puțin teren și să aveți venituri mai mari", vorbești pe limba oamenilor", a adăugat el.
