Cât de mare este pericolul unei confruntări între NATO şi Rusia după incidentul din Polonia. Ce va cere Ucraina

Dacă într-adevăr o rachetă rusesească a lovit marți satul polonez Przewodow, ucigând două persoane, ar fi pentru prima dată în istorie când o armă rusească a căzut pe teritoriul NATO, potrivit unei analize The Guardian, semnate de Julian Borger. 

Uniunea Sovietică și SUA au reușit să depăşească Războiul Rece fără să facă o asemenea greșeală, deoarece Washingtonul și Moscova erau conștiente de riscurile de a intra în război accidental sau în urma unui calcul greșit. Rusia lui Vladimir Putin este o putere nucleară mult mai puțin previzibilă decât Uniunea Sovietică. Așa cum a subliniat Joe Biden, pericolul este la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba încoace. 

Intervenţia lui Putin în Siria a dus, în noiembrie 2015, la doborârea unui avion de luptă rusesc de către un avion de vânătoare turc, deasupra graniţei turco-siriene, dar incidentul a fost bine gestionat şi aplanat în cele din urmă. În mod similar, este puţin probabil ca incidentul de marţi din Polonia să ducă la o confruntare directă NATO - Rusia. 

Miecuri începe o reuniune de urgență a NATO la nivel de ambasadori. Polonia a anunţat că ia în considerare activarea Articolului 4 din Carta Alianței, după ce o rachetă de fabricație rusească a lovit teritoriul său. Articolul 4 din Tratatul NAT  permite oricărui membru să solicite consultări urgente ale Consiliului Nord-Atlantic "ori de câte ori, în opinia oricăruia dintre ei, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată".  Preşedintele polonez Duda a vorbit marţi seară cu Joe Biden, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Varşovia nu a menţionat însă Articolul 5 din Tratat, care prevede că un atac armat asupra unui membru este un atac asupra tuturor şi care ar duce la o escaladare către un război între NATO şi Rusia.

Articolul 5 al NATO, invocat o singură dată

Articolul 5 nu poate fi invocat de un singur stat membru, spune fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, reamintind că este nevoie de un consens al aliaţilor. Singura dată când a fost invocat de membrii NATO a fost după atacurile de la 11 septembrie 2001, ceea ce a dus la formarea unor patrule radar aeriene deasupra SUA şi la intensificarea patrulelor navale în Mediterană.

Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că rachetele care au trecut graniţa poloneză erau într-adevăr ruseşti, şi nu interceptoare antirachetă ucrainene, nu ar fi vorba de un "atac armat" prevăzut în Articolul 5, arată William Alberque, director la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice. "Atacul armat deliberat este un lucru real. Două rachete de croazieră sau balistice lansate greşit nu reprezintă aşa ceva", spune el.

La ce să ne aşteptăm? Ucraine cere avioane de luptă F-15 şi F-16 şi o zonă de interdicţie aeriană

Până în prezent, consensul larg al membrilor NATO a fost că escaladarea din partea ruşilor ar duce la intensificarea livrărilor de arme către Ucraina, iar acest lucru - mai degrabă decât orice formă de implicare directă a NATO - ar servi drept factor de descurajare a neglijenţei ruse. Acesta este cel mai probabil răspuns şi de data aceasta şi va exista o dezbatere în cadrul NATO dacă acest lucru justifică o intensificare a tipului de asistenţă militară oferită Ucrainei. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a susţinut că incidentul justifică furnizarea de avioane de luptă F-15 şi F-16.

Incidentul de la graniţa poloneză a readus în actualitate şi apelurile, în special din partea oficialilor statelor baltice, pentru o zonă de interdicţie aeriană deasupra vestului Ucrainei, asigurată de apărarea aeriană a NATO.  Susţinătorii unei astfel de măsuri spun că riscurile ca un astfel de pas să declanşeze un război total sunt mult mai mici acum decât la începutul invaziei, deoarece forţele ruseşti sunt în prezent concentrate în estul şi sudul îndepărtat al ţării. Cu toate acestea, ar exista o rezistenţă considerabilă la o astfel de extindere a rolului NATO din partea SUA şi a altor aliaţi ai NATO.

După incidentul din Polonia ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, cere o zonă de interdicţie aeriană instituită deasupra Ucrainei, ceea ce a exacerbat temerile legate de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina. "Noi am cerut să fie închis cerul, pentru că cerul nu are graniţe. Nu (are graniţe) pentru rachete ieşite de sub control. Nu (are graniţe) pentru ameninţarea pe care o reprezintă pentru vecinii noştri din UE şi NATO", transmite Reznikov într-un tweet.

"Aceasta este realitatea despre care am avertizat", afirmă ministrul ucrainean, referindu-se la numeroasele apeluri ale Kievului către statele membre NATO de a institui o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Occidentul a respins la vremea respectivă această posibilitate din teama ca conflictul din Ucraina să se transforme într-un război total în Europa. 

Risc real de cofruntare Rusia-NATO

Chiar dacă este probabil ca acest incident să fie controlat în cele din urmă, nu înseamnă că riscurile unei ciocniri NATO - Rusia din cauza unei erori nu sunt reale. Ucraina vrea să lege cât mai strâns NATO de lupta sa cu Rusia pentru a-şi restabili suveranitatea şi integritatea teritorială. Zelenski a declarat marţi că rachetele au fost "o lovitură împotriva securităţii noastre colective" şi o "escaladare foarte gravă".

Între timp, pe măsură ce deruta militară rusă din Ucraina se agravează odată cu pierderea Hersonului şi a teritoriilor din jur, Putin devine din ce în ce mai disperat, iar propagandiştiicare domină discursul televiziunilor din Rusia tânjesc după o confruntare pentru a face uitată umilinţa pierderii războiului în faţa Ucrainei.

În timp ce Ministerul Apărării de la Moscova a susţinut că nu are nicio legătură cu rachetele, Margarita Simonian, şefa canalului de propagandă Russia Today, a jubilat la implicaţiile unui atac rusesc. "Dacă aceasta nu este o provocare deliberată, atunci există o veste bună aici. O ţară NATO este atât de prost apărată, încât oricine o poate lovi accidental cu orice iar NATO nici măcar nu va şti cine a lovit-o, cu ce şi de ce”, a scris pe Twitter propagandista Kremlinului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰