Cât de uniţi sunt liderii G7 cu privire la Rusia şi China? Se întâlnesc la Hiroshima, locul primului atac nuclear din istorie

Nu departe de locul unde liderii G7 se vor reuni de pe 19 mai până pe 21 mai se află Muzeul Memorial al Păcii din Hiroshima, unde sunt expuse zeci de ceasuri, multe dintre ele încă oprite la ora 8:16 când, pe 6 august 1945, un bombardier B-29 al Forțelor Aeriene Americane a aruncat o singură bombă atomică asupra orașului, ucigând pe loc 70.000 de oameni și lăsând alte zeci de mii să moară încet din cauza rănilor sau radiațiilor. Joe Biden nu va prezenta scuze la Hiroshima pentru bombardamentul atomic american din 1945.

Simbolismul nuclear

Bomba supranumită "Little Boy" a fost primul pas în cursa înarmării nucleare care 80 de ani mai târziu a adus pe planetă aproximativ 12.500 de focoase nucleare, multe dintre ele mult mai puternice decât Little Boy,  în mâinile a nouă țări, considerate puteri nucleare, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.

La doi ani după bombardarea oraşelor Hiroshima și Nagasaki, unii dintre oamenii de știință americani care au dezvoltat armele atomice au fondat Ceasul Apocalipsei, un indicator anual care arată cât de aproape este omenirea de dezastrul nuclear. Ceasul se află acum la 90 de secunde până la miezul nopții, fiind cmai aproape ca niciodată de o catastrofă globală, potrivit organizaţiei Bulletin of Atomic Scientists.

Sunt mai multe motive pentru care cercetăroii au ajuns la acest rezultat: China își construiește un arsenal nuclear; Coreea de Nord a testat într-un ritm record rachete cu capacitate nucleară; iar Iranul continuă să se îndrepte spre dezvoltarea propriilor arme nucleare. Dar principalul motiv pentru care Ceasul Apocalipsei este la cel mai periculos nivel este războiul declanşat de Rusia în Ucraina și riscul ca acesta să capete amploare "din accident, cu intenție sau în urma unui calcul greșit".

Amenințări de la Moscova

Războiul din Ucraina este acum în al doilea an. Arsenalul Rusiei de aproape 6.000 de focoase nucleare este o ameninţare mare, mai ales că războiul a intrat într-un impas sau chiar înclină în favoarea Ucrainei deoarece forțele Kievului sunt înamate de țările care se adună la Hiroshima, potrivit CNN.

Când premierul japonez Fumio Kishida, născut în Hiroshima, a vizitat Kievul în luna martie, președintele ucrainean Zelenski l-a lăudat pentru că a menținut G7 unit în spatele Ucrainei. Nu vă așteptați la vreo fisură în unitatea G7 cu privire la Ucraina la acest summit, scrie CNN.

Marea Britanie tocmai a livrat Ucrainei rachete avansate și se angajează să conducă o coaliție pentru a furniza Kievului avioane de luptă F-16. Germania tocmai a anunțat cel mai mare pachet de ajutor de până acum pentru Ucraina, tancuri, vehicule blindate, drone de recunoaștere și muniție în valoare de 3 miliarde de dolari. La începutul acestei luni, Departamentul de Apărare al SUA a anunțat un pachet de 1,2 miliarde de dolari pentru a consolida apărarea antiaeriană și stocurile de artilerie ale Ucrainei.

Cea mai mare provocare pentru liderii G7 ar putea fi menținerea acestui impuls. Resursele economice nu sunt nelimitate și toate statele se confruntă cu presiuni interne, în revenirea economică de după pandemie. Dar președintele american Joe Biden pare de neclintit.

Un summit la ușa Chinei

La aproximativ 1600 de km la vest de Hiroshima se află Beijingul, a cărui acumulare militară este o mare preocupare pentru Japonia și pentru cel mai important aliat al Japoniei, Statele Unite. Cu un ochi pe China și altul spre Coreea de Nord, premierul Fumio Kishida a promis în decembrie să dubleze bugetul militar al Japoniei. Asta ar putea face ca Japonia să aibă al treilea cel mai mare buget militar din lume, după SUA și China.

Nu pare să existe vreo îndoială că Biden îl sprijină pe Kishida când vine vorba de China. La urma urmei, zeci de mii de soldaţi americani sunt staţionaţi în Japonia, iar cei doi aliați au anunțat în ianuarie o întărire semnificativă a relației lor militare. Și Marea Britanie consolidează legăturile militare cu Japonia. Cele două au anunțat în ianuarie un acord istoric de apărare care le-ar permite să desfășoare forțe reciproce pe teritoriul celeilalte.

Una dintre cele mai mari preocupări ale Japoniei față de Beijing este poziția sa față de Taiwan, insula asupra căreia Partidul Comunist Chinez își revendică suveranitatea, deși nu a controlat-o niciodată. Liderul chinez Xi Jinping nu a exclus folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul Beijingului.

În cadrul exercițiilor militare din august anul trecut, rachete chineze au căzut în zona economică exclusivă a Japoniei, în vecinătatea insulelor japoneze de lângă Taiwan. Dar G7 nu este nici pe departe la fel de unit cu privire la China cum este cu Rusia. După ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat Beijingul în aprilie, a spus că Europa nu trebuie să devină "urmăritoarea Americii" atunci când a fost întrebat despre perspectiva ca Beijingul să invadeze Taiwan.

Europa nu trebuie să fie "prinsă în crize care nu sunt ale noastre şi care o împiedică să-și construiască autonomia strategică", a spus Macron. Acest lucru nu a fost văzut bine în SUA sau la unii dintre partenerii europeni ai lui Macron și poate fi un subiect de discuţie la summitul G7, cel puțin în spatele ușilor închise.

Biden a anulat summitul din Australia

Întâlnirea de la Hiroshima trebuia să fie urmată săptămâna viitoare de un alt summit în Australia al liderilor alianței informale numită Quad şi formată din SUA, Japonia, India și Australia. Dar din cauza problemelor economice interne, Biden este nevoit să revină imediat acasă după G7, așa că summitul Quad a fost acum inclus în grabă în cel de la Hiroshima.

Creșterea plafonului datoriei. Eșecul ar putea băga SUA în recesiune

Faptul că Biden și-a scurtat călătoria în Pacific arată că în ciuda discuțiile despre o nouă ordine economică mondială, economia SUA rămâne cea mai importantă forță, apreciază CNN. 

Președintele SUA a spus că nu poate justifica călătoria sa în Australia, cu o escală în Papua Noua Guinee, deoarece prezența sa la Washington ar putea ajuta Congresul american să adopte o legislație care ridică plafonul datoriei guvernului. În cazul în care Congresul nu reușește să facă acest lucru până la 1 iunie și guvernul SUA nu își achită datoria, efectele ar putea distruge economia americană și ar pune în pericol securitatea financiară a milioane de americani.

Efectele s-ar răspândi în întreaga lume. Potrivit Serviciului de Cercetare al Congresului, aproximativ 30% din datoria guvernului SUA este deținută de străini, care primesc o dobândâ pentru acel 30% din datorie, în valoare totală de 184,4 miliarde de dolari (în 2022). Doi dintre cei mai mari deținători de datorii, Japonia și Marea Britanie, vor fi la masa cu Biden la Hiroshima.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰