Ce este şi cum ar putea funcţiona "zidul anti-drone" al UE

După mai multe incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european, liderii UE s-au întâlnit la Copenhaga pentru a discuta măsuri de protecție, printre care și proiectul numit "zidul anti-drone".

Cum va funcţiona zidul anti-dronă

Acesta nu va fi un zid fizic, ci o rețea de senzori și sisteme de interceptare, care va conecta capabilitățile anti-drone ale statelor membre. Scopul: detectarea și neutralizarea rapidă a dronelor inamice.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că Europa are nevoie de un răspuns unit și ferm, alături de Ucraina și NATO. Implementarea proiectului ar putea dura mai mulți ani. Ministrul german al Apărării estimează trei-patru ani, însă premierul Letoniei crede că poate fi realizat mult mai repede.

Zidul ar acoperi o "mare gaură" din actuala apărare aeriană a NATO. Până acum, sistemele erau concepute să apere de rachete și avioane, dar nu de drone, este de părre Rafael Loss, cercetător în politici de apărare, securitate și tehnologie la think tank-ul European Council on Foreign Relations. Experiența Ucrainei ar putea ghida Europa în dezvoltarea celor mai eficiente metode de apărare.

Fiind mici, ieftine și capabile să producă daune semnificative, dronele pot reprezenta o amenințare disproporționată pentru țările împotriva cărora sunt folosite. Pe lângă daunele fizice, dronele pot fi utilizate pentru supraveghere și prezintă, de asemenea, riscul de a intra în coliziune cu aeronavele.

Un proiect numit European Sky Shield Initiative (ESSI), care urmărește consolidarea apărării aeriene și antirachetă europene, este în lucru de ani de zile, a subliniat Loss. În ciuda acestui fapt, există încă o serie de moduri în care zidul pentru drone ar putea sprijini NATO și țările Uniunii Europene. Prin extinderea rețelei de senzori de-a lungul flancului estic al NATO, țările vor putea identifica și urmări mai eficient posibilele incursiuni cu drone inamice, a sugerat Loss.

"Anterior, apărarea aeriană a NATO era pregătită să facă față amenințărilor rapide, aeronave, rachete balistice, rachete de croazieră, hipersonice, dar nu neapărat împotriva dronelor", a spus el. "Acest lucru se schimbă treptat ca urmare a ceea ce vedem în Ucraina."

Care sunt riscurile

În loc să fie folosite sisteme foarte scumpe, cum ar fi PATRIOT, specialiștii recomandă soluții mai accesibile: bruiajul, falsificarea semnalelor sau perturbarea comunicațiilor de care depind dronele. Totuși, rămâne o problemă: chiar dacă sunt doborâte, resturile dronelor pot cădea peste orașe și pot provoca victime sau pagube. De aceea, pe lângă apărarea pasivă, NATO și UE trebuie să își dezvolte și capabilități ofensive.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, consideră zidul anti-drone "o idee excelentă și necesară", mai ales pentru că este o soluție mai ieftină decât folosirea rachetelor de milioane de euro împotriva dronelor care costă doar câteva mii.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰