Cel mai mare fond suveran din lume ar putea ajunge la zero. Ce spune omul care administrează averea Norvegiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare la nivel mondial, s-ar putea confrunta cu pierderi masive, iar într-un scenariu extrem, marcat de o prăbușire severă a piețelor, ar putea ajunge chiar să își piardă întreaga valoare, estimată la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari. Avertismentul a fost lansat de directorul general al fondului, Nicolai Tangen, potrivit Reuters, relatează News.ro.
Tangen a insistat asupra riscului în timpul unei conferinţe politice desfăşurate la Arendal, în sudul Norvegiei, argumentând că investitorii şi societatea norvegiană trebuie să fie pregătiţi inclusiv pentru scenarii considerate până acum foarte puţin probabile. "Vreau să contribui la pregătirea noastră mentală pentru situaţii de urgenţă punând întrebarea: «Poate fondul petrolier să dispară?»", a declarat Tangen. "Răspunsul la această întrebare este «da», iar partea cea mai gravă este că, în lumea în care trăim acum, acest lucru nu este complet improbabil", a adăugat el.
Ce conţine fondul suveran al Norvegiei
Fondul suveran norvegian investeşte veniturile obţinute de ţară din producţia de petrol şi gaze naturale în active din întreaga lume. Portofoliul cuprinde acţiuni, obligaţiuni, proprietăţi imobiliare şi proiecte de energie regenerabilă, ceea ce înseamnă că evoluţia sa este strâns legată de pieţele financiare internaţionale. Valoarea fondului s-a dublat în mai puţin de un deceniu. În 2017, acesta ajunsese la pragul de 1.000 de miliarde de dolari, iar în prezent valoarea sa este de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
Importanţa fondului pentru finanţele Norvegiei a crescut considerabil. În prezent, acesta contribuie, direct prin transferurile permise către buget, la finanţarea a aproximativ un sfert din cheltuielile publice ale ţării, faţă de circa 10% în urmă cu aproximativ un deceniu.
Directorul fondului norvegian consideră că performanţele extraordinare ale pieţelor financiare din ultimele decenii nu trebuie privite drept o situaţie permanentă. Tangen a descris ultimii aproximativ 30 de ani drept o perioadă ”anormală”, caracterizată de taxe reduse, inflaţie scăzută şi dobânzi mici.
Tocmai în această perioadă favorabilă fondul petrolier norvegian a înregistrat creşterea spectaculoasă care l-a transformat în cel mai mare fond suveran din lume. "Să mă opresc aici asupra cuvântului «anormal», pentru că tocmai în această perioadă a crescut fondul petrolier", a spus Tangen. Mesajul său este că Norvegia nu poate presupune că mediul economic şi financiar care a permis această acumulare masivă de capital va continua în aceeaşi formă.
Asemănări cu perioada dinaintea Marii Crize din 1929
Într-un interviu acordat ulterior Reuters, Tangen a precizat că nu există o evoluţie recentă concretă a pieţelor care să-i provoace o îngrijorare specială. El a atras însă atenţia asupra existenţei unor elemente care amintesc de anii 1920 şi de perioada care a precedat Marea Criză din 1929. Printre acestea se numără în special tarifele vamale şi barierele comerciale. Tangen nu a afirmat că pieţele se îndreaptă spre repetarea crizei din 1929, ci a folosit comparaţia pentru a sublinia că actualul mediu economic prezintă riscuri care nu trebuie ignorate.
Pieţele continuă să crească, contrar tensiunilor geopolitice
Directorul fondului norvegian a remarcat însă un fenomen aparent contradictoriu: în pofida tensiunilor geopolitice, tarifelor şi barierelor comerciale, pieţele financiare au continuat să avanseze.
"Este interesant cât de rezistentă este economia comparativ cu ceea ce se întâmpla în trecut", a spus Tangen.
Potrivit acestuia, companiile au devenit mai bine pregătite pentru şocuri, după experienţele ultimilor ani. Multe şi-au reorganizat lanţurile de aprovizionare, şi-au creat sisteme alternative şi dispun acum de o flexibilitate mai mare în aprovizionare. Această adaptare ar putea explica de ce economia mondială şi pieţele financiare au rezistat mai bine decât s-ar fi anticipat în faţa unor şocuri comerciale şi geopolitice importante.
Tangen a arătat că, dacă actualele condiţii ar fi fost anticipate în urmă cu doi ani, probabil puţini investitori s-ar fi aşteptat ca pieţele şi economia să rămână atât de puternice. "Dacă ne-am întoarce cu doi ani în urmă şi am fi anticipat tarife şi bariere comerciale, nu ne-am fi aşteptat ca piaţa şi economia să fie atât de puternice", a declarat el. "Este, aşadar, o economie rezistentă", a adăugat şeful fondului.
Avertismentul lui Tangen nu reprezintă astfel o prognoză potrivit căreia fondul Norvegiei urmează să dispară, ci un apel la pregătirea pentru scenarii extreme, într-un context în care o parte importantă a prosperităţii şi finanţelor publice norvegiene depinde de valoarea activelor deţinute pe pieţele internaţionale.
Fondul, esenţial pentru finanţele publice ale Norvegiei
Creşterea spectaculoasă a fondului a făcut ca Norvegia să fie tot mai dependentă de veniturile generate de averea financiară acumulată din petrol şi gaze. Faptul că fondul contribuie acum la finanţarea a aproximativ 25% din cheltuielile publice, faţă de circa 10% în urmă cu un deceniu, amplifică importanţa riscurilor semnalate de Tangen.
În acest context, mesajul directorului celui mai mare fond suveran din lume este că valoarea de 2.000 de miliarde de dolari nu trebuie considerată garantată, chiar dacă fondul este extrem de diversificat şi economia globală s-a dovedit până acum surprinzător de rezistentă la şocurile din ultimii ani.
