Criză politică în Madagascar. Preşedintele a părăsit ţara pe fondul unor proteste violente

Președintele Madagascarului, Andry Rajoelina, ar fi părăsit țara, potrivit liderului opoziției și altor oficiali locali. Este a doua oară, în ultimele săptămâni, când proteste conduse de tineri reușesc să răstoarne un guvern, într-un val global de mișcări generate de generația Z, scrie The Independent.

Siteny Randrianasoloniaiko, liderul opoziției parlamentare, a declarat pentru Reuters că Rajoelina a plecat din Madagascar duminică. Biroul președintelui, care anunțase anterior o adresare națională pentru luni seară, a refuzat să comenteze situația. Rajoelina urma să se adreseze națiunii după o aparentă tentativă de lovitură de stat organizată de o unitate militară de elită, CAPSAT, care a cerut public demisia sa, după ce s-a alăturat protestelor antiguvernamentale.

Aceeași unitate militară jucase un rol cheie în aducerea la putere a lui Rajoelina în 2009, în urma unei lovituri de stat susținute de armată. CAPSAT susține acum că a preluat controlul asupra tuturor forțelor armate din Madagascar.

Președintele a părăsit ţara

O sursă militară a declarat pentru Reuters că Rajoelina a părăsit țara duminică, la bordul unui avion militar francez. Postul de radio RFI a relatat că președintele ar fi ajuns la un acord cu Emmanuel Macron. Potrivit aceleiași surse, un avion Casa al armatei franceze a aterizat duminică pe aeroportul Sainte Marie din Madagascar. "Cinci minute mai târziu, un elicopter a sosit și și-a transferat pasagerul în avionul Casa", a spus sursa, adăugând că pasagerul era Rajoelina.

"Am contactat personalul președinției și au confirmat că a părăsit țara", a declarat Randrianasoloniaiko, precizând că nu se știe unde se află în prezent fostul lider.

Biroul președintelui, care anunțase o adresare națională pentru luni la ora 19:00, nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Ministerul francez de Externe, reacționând la informațiile privind un posibil sprijin francez, a transmis prin Ambasada Franței la Antananarivo că "nu are loc și nu este planificată nicio intervenție militară franceză în Madagascar, a cărui suveranitate și integritate teritorială Franța le respectă pe deplin".

Madagascar, fostă colonie franceză, este legat istoric de Paris, iar faptul că Rajoelina deține și cetățenie franceză a fost, în trecut, o sursă de nemulțumire în rândul populației.

Unitatea CAPSAT preia controlul armatei

Rajoelina nu a precizat cine s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat, însă unitatea militară CAPSAT pare să dețină controlul, anunțând duminică numirea unui general drept noul comandant al forțelor armate ale Madagascarului, decizie acceptată de ministrul apărării.

Colonelul Michael Randrianirina, comandantul CAPSAT, a declarat că soldații săi s-au confruntat cu focuri de armă trase de forțele de securitate care încercau să înăbușe protestele de la finalul săptămânii. Un militar CAPSAT a fost ucis, însă nu s-au înregistrat lupte majore în stradă. Soldații, urcați pe vehicule blindate și fluturând steaguri ale Madagascarului, au fost întâmpinați cu aplauze de mulțime în capitala Antananarivo.

Randrianirina a afirmat că armata a "răspuns apelului poporului", dar a negat că ar fi vorba despre o lovitură de stat. Într-o conferință de presă susținută la sediul armatei, a spus că viitorul țării depinde de poporul malgaș și că acesta trebuie să decidă dacă Rajoelina trebuie să părăsească puterea și să fie organizate noi alegeri.

Ambasada SUA în Madagascar a avertizat cetățenii americani să rămână în locuințe din cauza unei situații "extrem de volatile și imprevizibile". Uniunea Africană a cerut tuturor părților, "civile și militare, să dea dovadă de calm și reținere".

Proteste conduse de generația Z

Madagascar este zguduit de trei săptămâni de cele mai ample proteste din ultimii ani. Mișcarea a început pe 25 septembrie, din cauza penelor de apă și electricitate, fiind inițiată de un grup numit "Gen Z Madagascar". Potrivit ONU, demonstrațiile s-au soldat cu cel puțin 22 de morți și zeci de răniți, cifre contestate de guvern.

Protestele s-au transformat rapid într-o revoltă generală față de guvern și de conducerea lui Rajoelina, vizând probleme precum sărăcia, costul vieții, accesul la educație superioară și acuzațiile de corupție și deturnare de fonduri publice.

Grupuri civice și sindicate s-au alăturat manifestațiilor, ceea ce a determinat autoritățile să impună interdicții de circulație pe timp de noapte în capitala Antananarivo și în alte orașe mari, inclusiv în portul nordic Antsiranana.

Protestatarii din generația Z, care au inspirat mișcarea, s-au mobilizat prin rețelele sociale și afirmă că au fost motivați de revoltele similare care au dus la prăbușirea guvernelor din Nepal și Sri Lanka.

O țară cu istoric de crize politice

Madagascar are un trecut marcat de instabilitate și lovituri de stat de la obținerea independenței față de Franța, în 1960.

Andry Rajoelina, în vârstă de 51 de ani, a devenit pentru prima dată liderul țării în 2009, după o lovitură de stat care l-a forțat pe fostul președinte Marc Ravalomanana să fugă.

Rajoelina a fost ales președinte în 2018 și reales în 2023, într-un scrutin boicotat de partidele de opoziție.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰