Cum ar putea Rusia să-și recupereze averile înghețate de UE. Schema Deripaska-Raiffeisen
Raiffeisen, banca occidentală cu cea mai mare prezență în Rusia, unde încă operează pentru că autoritățile ruse nu îi permit să se retragă, fiind una dintre puținele legături rămase cu sistemul Swift, a fost obligată de o instanță rusă să plătească despăgubiri de 2 miliarde de euro unei companii deţinute în trecut de oligarhul rus Oleg Deripaska. În prezent, Austria vrea ridicarea sancțiunile impuse activelor lui Deripaska pentru ca acestea să fie transferate către Raiffeisen, ca despăgubire. Decizia ar putea fi percepută ca o slăbire a regimului de sancțiuni, iar Rusia ar putea folosi precedentul pentru a forța şi alte companii occidentale să plătească.
În cel mai recent draft de sancțiuni împotriva Rusiei, UE a inclus o prevedere prin care ar putea debloca acțiuni în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro ale companiei austriece de construcții Strabag, a relatat vineri Financial Times. Aceste acțiuni erau înghețate pentru că fuseseră deținute anterior de Oleg Deripaska, aflat sub sancțiuni. Mai mulți ambasadori ai statelor membre UE sunt așteptați să se opună acestei măsuri. Propunerea a venit inițial din partea Austriei, iar discuția urmează să aibă loc vineri, în cadrul unei întâlniri dedicate noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Raiffeisen Bank International ar fi încercat să își reducă sau să își închidă activitatea din Rusia, după sancțiunile occidentale din 2022. Totuși, autoritățile ruse nu îi permit să se retragă, pentru că este una dintre puținele bănci occidentale care mai oferă acces la Swift, sistemul global prin care se fac plăți și transferuri internaționale, explică FT.
Reuters a dezvăluit miercuri că Raiffeisen nu a reuşit din nou să vândă o participaţie la subsidiara sa rusească. Oficialii ruşi s-au opus vânzării, temându-se că, dacă filiala Raiffeisen ajunge la un cumpărător intern, operaţiunea ar putea declanşa noi sancţiuni la adresa băncii și acționarului ei principal.
Raiffeisen și Deripaska au încercat la un moment dat să facă o tranzacție prin care să "dezghețe" acțiunile companiei Strabag. Planul a fost abandonat pentru că existau suspiciuni că ar fi ocolit sancțiunile UE. Ulterior, UE și SUA au sancționat un alt oligarh, Dmitri Beloglazov, și mai multe companii implicate în această schemă. Deripaska a vândut compania Rasperia (care deținea acțiunile Strabag blocate) către Beloglazov.
Ulterior, Rasperia a dat în judecată Raiffeisen în Rusia, iar o instanță rusă a decis că Raiffeisen trebuie să plătească 2 miliarde de euro despăgubiri. În plus, aceeași instanță a hotărât ca acțiunile companiei austriece Strabag (aflate sub sancțiuni UE) să fie transferate către Raiffeisen.
Propunerea aflată în discuție la Bruxelles ar permite acum ca Raiffeisen să preia acțiunile sancționate, punând astfel în aplicare decizia instanței ruse. Oficialii susțin că acest lucru ar legitima demersurile instanțelor ruse de a recupera active sancționate prin confiscare și ar putea încuraja și alți oligarhi să urmeze aceeași strategie. "S-ar putea crea un precedent convenabil pentru entitățile ruse de a-și recupera indirect fondurile înghețate prin confiscarea activelor filialelor companiilor din UE care încă operează în Rusia", a declarat un diplomat.
Un oficial european a subliniat că, în realitate, Raiffeisen suportă consecințele propriei decizii de a rămâne activă în Rusia și că nu ar trebui să fie "răsplătită" pentru acest risc. Totuși, cei care susțin ridicarea sancțiunilor pe acțiunile Strabag spun că măsura are un rol practic: ar preveni situația în care Deripaska sau companiile lui primesc bani de două ori - o dată prin despăgubirile decise de instanța rusă și încă o dată dacă, în viitor, sancțiunile vor fi ridicate și activele vor fi deblocate. Nici Raiffeisen, nici Ministerul de Externe austriac, nici Deripaska sau Rasperia nu au dorit să comenteze situația pentru FT.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
