Cum s-au văzut protestele de duminică din România în presa internaţională: "România, aruncată în haos"

Reuters scrie că, într-o mişcare care a polarizat alegătorii, instanţa supremă din România a anulat alegerile prezidenţiale pe 6 decembrie, cu două zile înainte de turul al doilea. Anularea a venit după ce documente de stat au arătat că liderul Călin Georgescu, un critic al NATO, a beneficiat de o campanie incorectă în social media, probabil orchestrată de Rusia, acuzaţii negate de Moscova. Instanţa a dispus ca alegerile să fie reluate de la capăt.

Guvernul de coaliţie proeuropean nu a aprobat încă un calendar pentru alegeri, deşi liderii partidelor au convenit să organizeze cele două tururi de scrutin pe 4 mai şi 18 mai. Preşedintele Iohannis, al cărui mandat a expirat la 21 decembrie, va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său.

Duminică, zeci de mii de protestatari, inclusiv oameni de stânga şi cei înfuriaţi de modul în care a fost anulat scrutinul, s-au alăturat protestului organizat de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea partid ca mărime din România. „Cerem revenirea la democraţie prin reluarea alegerilor de la turul doi”, a declarat reporterilor liderul AUR, George Simion.

Organizatorii au declarat că 100.000 de persoane au fost la protest, dar poliţia antirevoltă care a însoţit marşul a estimat numărul acestora la aproximativ 20.000. Protestatarii au fluturat steaguri şi au strigat „Libertate” şi „Înapoi turul doi”. „Dreptul nostru la vot a fost încălcat”, a declarat Bogdan Dănilă, un şofer de camion în vârstă de 43 de ani. „În plus, Iohannis a fost la putere timp de zece ani şi nu a făcut nimic pentru oameni, în timp ce partidele ne-au trădat, toate sunt corupte. Noi vrem altceva”, a explicat el.

Reuters: Rămâne neclar dacă Georgescu va fi lăsat să candideze din nou

Unii protestatari purtau portrete ale lui Georgescu sau icoane creştin-ortodoxe, în timp ce vânzătorii ambulanţi vindeau steaguri şi vuvuzele. „Autorităţile trebuie să spună de ce au anulat alegerile, vrem să vedem dovezile”, a declarat Cornelia, 57 de ani, o economistă înfăşurată într-un drapel românesc care a refuzat să îşi dea numele de familie. „În ritmul ăsta nu vom mai vota, vor impune un lider ca pe vremuri”, spune ea.

Rămâne neclar dacă Georgescu, care se opune sprijinului României pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei, va fi lăsat să candideze din nou la preşedinţie, se spune în finalul relatării Reuters de la Bucureşti.

AP scrie că zeci de mii de oameni au protestat duminică în capitala României împotriva deciziei Curții Constituționale de luna trecută de a anula alegerile prezidențiale, după ce un candidat ultranaţionalist a câştigat în mod neașteptat turul 1 al scrutinului prezidenţial.  

Mulți dintre protestatarii din București au claxonat și au fluturat steagurile României în culorile albastru, galben și roșu, în timp ce alții au afișat pancarte cu sloganuri precum „Democrația nu este opțională” și „Vrem alegeri libere.” Mulți au cerut, de asemenea, reluarea cursei prezidențiale din turul al doilea.  

Protestul vine la o lună după ce Curtea Constituțională a luat măsura fără precedent de a anula alegerile cu doar două zile înainte de turul al doilea, programat pe 8 decembrie. Populistul de extremă dreaptă Călin Georgescu i-a șocat pe mulți când a câștigat primul tur, pe 24 noiembrie.

Euronews: România, aruncată în haos

Euronews notează că România a fost aruncată în haos după ce Călin Georgescu, un ultranaționalist de extremă dreaptă, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, doar pentru ca ulterior să apară acuzații de încălcări electorale și interferență rusească. 

Mulți observatori au atribuit succesul lui Georgescu contului său de TikTok, care acum are 7,2 milioane de aprecieri și 646.000 de urmăritori. Unii experți au suspectat că urmărirea online a lui Georgescu a fost umflată artificial, în timp ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a susținut că acesta a primit tratament preferențial din partea TikTok față de alți candidați.

Publicaţia Bloomberg punctează că, în ultimele săptămâni, procurorii au demarat investigații suplimentare asupra campaniei lui Georgescu, pentru care candidatul a declarat finanţare zero. Georgescu a încercat să conteste decizia Curții Constituționale, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar fără succes. 

Noul calendar al alegerilor prezidențiale prevede primul tur pe 4 mai, iar competiția va fi probabil o confruntare între candidații pro-europeni și partidele de extremă dreaptă, care se opun direcției liberale și parcursului european al țării, într-un context incert pentru flancul estic al NATO și al Uniunii Europene.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰