Criza energetică și perspectiva unei ierni întunecate testează curajul Republicii Moldova de a se îndepărta de Rusia
Criza energetică a lovit puternic Republica Moldova, o țară cu 2,6 milioane de locuitori. Rusia nu mai furnizează gaze, iar inflaţia a ajuns galopantă. Președinta țării, Maia Sandu, a declarat că această vulnerabilitate generează un "şantaj politic" şi un amestec în democraţia împărţită între Occident şi spaţiul ex-sovietic de la răsărit, scrie Agerpres.
Joi, în Republica Moldova a ajuns preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care conducerea de la Chişinău doreşte să discute suplimentarea ajutoarelor pentru ţara care speră să adere la Uniunea Europeană.
Preşedinta Maia Sandu a subliniat săptămâna trecută că obţinerea energiei a ajuns o problemă zilnică și acuză serviciile secrete ruse încearcă să destabilizeze ţara, împreună cu aliaţii lor rămaşi acasă sau aflaţi în exil. Cu câteva zile înainte, Statele Unite anunţaseră sancţiuni împotriva mai multor oligarhi moldoveni "pentru a contracara campaniile de influenţă insistente din partea Rusiei".
Înainte de invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova era dependentă aproape în totalitate de gazele furnizate de Gazprom. De câteva săptămâni, dificultăţile de aprovizionare s-au agravat, iar în prezent necesarul de gaze este acoperit numai pe jumătate. Circa 30% din energia electrică provenea din Ucraina; loviturile ruse care au ţintit infrastructura energetică ucraineană au obligat Kievul să sisteze toate exporturile respective.
Termocentrala de la Cuciurgan, din Transnistria, acoperea de obicei 70% din necesarul de energie al ţării, însă de la 1 noiembrie separatiştii pro-ruşi au redus cantitatea livrată la un sfert. De la jumătatea lui octombrie, România livrează Republicii Moldova energie electrică la un preţ plafonat. Guvernul de la Chişinău este pus în situația de a strânge cureaua. Iluminatul public nu mai funcţionează, nu se mai folosesc lifturile.
Criza energetică îi polarizează pe moldoveni
În gospodării, îngheţul iernii va înrăutăţi situaţia, în timp ce - potrivit preşedintei Sandu - unele familii cheltuiesc deja 70% din venituri pe curentul electric. Moldovenii se aşteaptă la penurii de gaz, resursă pentru care cererea se dublează de obicei din octombrie până în noiembrie, şi la întreruperi de curent, nefiind excluse măsuri mai dure de economisire a energiei.
Tarifele la energie pentru uz casnic au crescut în ultimul an, prețul energiei electrice crescând cu aproximativ 50% doar în această lună. Această realitate i-a împins pe oameni să consume mai puțin și să apeleze la surse alternative de încălzire, cum ar fi lemnul și cărbunele, scrie Euronews.
Criza energetică îi polarizează pe moldoveni. Pe de-o parte sunt cei care consideră că Chișinăul ar trebui să facă un compromis pentru a obține gaz rusesc, în timp ce alții condamnă “șantajul” care ar urmări să devieze parcursul Republicii Moldovei de la traseul pro-european.
Proteste antiguvernamentale la Chișinău
Din 18 septembrie, Partidul Şor desfăşoară proteste în centrul Chişinăului. Formaţiunea condusă de deputatul cercetat penal pentru acte de corupţie Ilan Şor cere demisia preşedintei Maia Sandu şi guvernului său. Anterior, manifestaţiei i s-au alăturat atât reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, cât şi liderul Partidului 'Acasă Construim Europa', Gheorghe Cavcaliuc.
La 6 noiembrie, la Chişinău a avut loc a opta duminică de proteste. În urma manifestaţiei, poliţia a anunţat că au fost înregistrate numeroase provocări la adresa structurilor de forţă şi acţiuni cu scop de destabilizare.
Ulterior, Guvernul din Republica Moldova a aprobat pe 9 noiembrie o cerere a ministrului justiţiei, Sergiu Litvinenco, de a fi sesizată Curtea Constituţională în vederea scoaterii în afara legii a partidului prorus Şor.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰