”Dărâmați acest zid!" Celebra provocare lansată de Ronald Reagan lui Mihail Gorbaciov. VIDEO

Într-un discurs ținut la Poarta Brandenburg, lângă Zidul Berlinului, pe 12 iunie 1987, Reagan l-a provocat pe Gorbaciov, pe atunci secretar-general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, să distrugă zidul care devenise un simbol al divizării Europei. 

Deși Departamentului de Stat american s-a opus, Ronald Reagan a lansat provocarea”Domnule Gorbaciov, dărâmați acest zid!” din Berlinul de Vest. Datorită sistemului sonorizare, cuvintele președintelui american au putut fi auzite și pe partea de est a zidului, controlată de comuniști.

Deși tehnic zidul era în responsabilitatea Republicii Democrate Germane, SUA considera Germania de est un stat-marionetă. Discursul rostit de Reagan în acea zi este considerat de mulți drept începutul sfârșitului pentru Războiul Rece și pentru comunism. Dărâmarea zidului ridicat pe 13 august 1961 a început pe 9 noiembrie 1989 și a fost finalizată în 1990. 

Vezi și

Mihail Gorbaciov a devenit secretarul general al Partidului Comunist în 1985. A introdus reforme de neconceput, până atunci, pentru societatea sovietică. Oamenii puteau critica deschis partidul, iar micii întreprinzători aveau libertatea de a începe unele afaceri. În relaţiile internaţionale a pledat pentru dezarmare, semnând un tratat cu Statele Unite care interzicea folosirea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. Şi, spre deosebire de predecesorii săi, nu a intervenit brutal atunci când în statele est-europene au apărut mişcări anti-comuniste.

Mihail Gorbaciov a avut o relaţie specială şi cu omologul său de la Casa Albă, Ronald Reagan. Deşi preşedintele american îl critica public pe Gorbaciov pentru că reformele sale nu merg până la acordarea libertăţii totale pentru popoarele aflate sub controlul URSS, în spatele uşilor închise, cei doi aveau o relaţie de amiciţie. 

Pe durata mandatului său, Gorbaciov a reuşit să câştige simpatia occidentalilor. A luat premiul Nobel pentru pace în 1990, pentru normalizarea relaţiilor dintre Moscova şi Occident.  A intrat şi în cultura populară nu doar datorită politicilor, ci şi a semnului său de naştere, pata de pe frunte. În 1997, Gorbaciov a filmat o reclamă la Pizza Hut.

Însă acasă, Gorbaciov nu a avut parte de aceeaşi apreciere. După căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, evenimente pe care liderul de la Moscova nu a încercat să le împiedice, statele din Uniunea Sovietică şi-au cerut la rândul lor independenţa. În 1991, Uniunea Sovietică se destrăma. Un lucru pe care, mai târziu, ruşii nu i l-au iertat lui Gorbaciov. Când a candidat din nou la preşedinţie, în 1996, acesta a obţinut doar 0,5 la sută dintre voturi.

Momente cheie ale erei Gorbaciov

Date cheie ale perioadei dominate de Mihail Gorbaciov, de la numirea sa în funcţia de secretar general al Partidului Comunist în 1985, până la demisia din 1991, potrivit France Presse, citată de Agerpres.

- 11 martie 1985: la 54 de ani este ales în fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

- 15 octombrie 1985: prezintă un plan de restructurare economică (perestroika).

- 26 aprilie 1986: explozie la centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina). Tragedia este ascunsă de putere zile întregi, ceea ce a contribuit la contaminarea a sute de mii de oameni.

- 23 decembrie 1986: Andrei Saharov, disident şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, se întoarce la Moscova după şapte ani de exil forţat la Gorki (Nijni Novgorod).

- 8 decembrie 1987: semnarea tratatului de eliminare a INF (rachete cu rază medie de acţiune) la Washington, în cadrul celui de-al treilea summit dintre Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov.

- 7 decembrie 1988: anunţă la ONU că URSS îşi va reduce unilateral trupele în Europa de Est şi în partea europeană a URSS cu 500.000 de militari.

- 15 februarie 1989: încheierea retragerii trupelor sovietice din Afganistan după zece ani de război.

- 16 mai 1989: summit la Beijing cu liderul chinez Deng Xiaoping, care pecetluieşte normalizarea relaţiilor ruso-chineze după 30 de ani.

- 12/15 iunie 1989: este primit triumfător la Bonn (RFG), unde declară că Zidul va cădea când "vor dispărea condiţiile care i-au dat naştere".

- 7 octombrie 1989: în Berlinul de Est îi spune liderului est-german Erich Honecker că "cine întârzie este pedepsit de viaţă". Pe 9 noiembrie cade Zidul Berlinului.

- 1 decembrie 1989: întâlnire istorică cu Papa Ioan Paul al II-lea.

- 11 martie 1990: Lituania îşi declară independenţa faţă de URSS. Pe 13 ianuarie 1991, tancurile sovietice au intrat în Vilnius (14 morţi şi 700 de răniţi).

- 15 martie 1990: este ales preşedinte al URSS pentru cinci ani, post nou creat.

- 16 iulie 1990: convine împreună cu Helmut Kohl, cancelarul RFG, asupra unei Germanii unificate, suverane şi libere să se alăture NATO.

- 15 octombrie 1990: primeşte Premiul Nobel pentru Pace.

- 12 iunie 1991: Boris Elţin este ales preşedinte al Federaţiei Ruse prin vot universal.

- 31 iulie 1991: semnarea la Moscova a tratatului START, primul acord privind reducerea arsenalelor nucleare strategice americano-sovietice.

- 19/21 august 1991: puci eşuat la Moscova organizat de comuniştii conservatori împotriva lui Gorbaciov, care se afla în Crimeea şi care duce la suspendarea Partidului Comunist şi precipită destrămarea URSS-ului.

- 8 decembrie 1991: La Minsk (Belarus), preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Belarusului constată că Uniunea Sovietică "nu mai există".

- 25 decembrie 1991: anunţă că pune capăt mandatului de preşedinte al URSS.

Scena politică rusă, divizată în privinţa moştenirii lui Gorbaciov

Mai mulţi deputaţi ruşi au transmis miercuri condoleanţe pentru moartea lui Gorbaciov, pe care l-au descris drept un om politic strălucit şi o personalitate contradictorie, relatează EFE, citat de Agerpres. ''Gorbaciov a fost fără urmă de îndoială cel mai strălucit om politic al epocii sale. Însă pentru toţi cei născuţi în Uniunea Sovietică, (Gorbaciov) continuă să fie o personalitate istorică complexă şi controversată'', a scris pe contul său de Telegram liderul Partidului Liberal Democrat, Leonid Sluţki.

Sluţki a deplâns moartea lui Gorbaciov, dar a subliniat totodată că deplânge şi faptul că procesele de dezintegrare ale imperiului sovietic au început tocmai odată cu perestroika, promovată de ultimul lider sovietic. ''Asta a făcut jocul celor care căutau să şteargă URSS de pe harta politică a lumii'', a afirmat el.

Pentru deputatul comunist Nikolai Kolomeiţev, Gorbaciov a fost ''un trădător''. ''Este un trădător şi nu secretarul general. A distrus ţara, a fost o trădare la vârf'', a susţinut deputatul rus. Parlamentarul Oleg Nilov, din partea partidului Rusia Justă, a fost de părere că despre Gorbaciov se poate vorbi doar de bine sau ''mai bine să nu se vorbească despre el''.

Potrivit şefului de protocol al lui Gorbaciov, Vladimir Şevcenko, perioada în care a guvernat fostul lider sovietic a fost una ''a speranţei''. ''A fost o perioadă a intrării noastre în lume fără rachete, în care s-au semnat acorduri unice. Dar a existat o singură eroare de calcul: nu ne cunoşteam bine ţara'', a susţinut el. Pentru Şevcenko, care a colaborat cu Gorbaciov între 1985 şi 1991, prăbuşirea URSS a fost o tragedie pentru fostul preşedinte sovietic.

''Plecarea lui Mihail Sergheevici Gorbaciov este o tragedie pentru ţară şi pentru toţi aceia dintre noi a căror viaţă le-a schimbat-o în mai bine. Da, în mai bine, în pofida prăbuşirii Uniunii Sovietice şi a enormelor încercări pe care a reprezentat-o aceasta pentru foştii săi cetăţeni'', a declarat vicepreşedintele Senatului rus, Konstantin Kosaciov.

Oficialul rus a subliniat că ''tocmai Gorbaciov a fost cel care a distrus un sistem fals de la bun început care cu timpul a degenerat şi a devenit antipopular''. ''A murit Mihail Gorbaciov, autorul 'noii gândiri' şi a 'perestroikăi', chemate să dea ţării şi lumii un nou elan. O personalitate istorică de anvergură'', a scris pe contul său de Telegram preşedintele Curţii de Conturi a Rusiei şi fost ministru al finanţelor, Aleksei Kudrin.

Pentru senatorul şi fostul premier sovietic Nikolai Rîjkov, Gorbaciov a fost ''o persoană care a început să reformeze ţara care apoi nu şi-a calculat forţele şi a sfârşit prin a o distruge''. ''În amintirea mea a rămas drept distrugătorul unei mari puteri, Uniunea Sovietică'', a declarat Rîjkov pentru agenţia oficială rusă RIA Novosti.

Liderul partidului pro-Kremlin Rusia Justă, Serghei Mironov, a afirmat la rândul său că, pentru poporul sovietic, Gorbaciov a fost ''o gură necesară de aer proaspăt şi o speranţă de schimbări colosale''. Totuşi, Mironov a subliniat că, drept urmare a modului său de a guverna, ''locuitorii Uniunii Sovietice au pierdut o ţară magnifică, în loc să primească drepturi au ajuns la haos, la dreptul celui mai puternic, şomaj şi mizerie pentru milioane de cetăţeni ai Rusiei''.

''Declaraţiile şi dorinţele lui Gorbaciov s-au transformat în vise neîmplinite şi într-o tragedie pentru multe generaţii de ruşi'', a declarat politicianul rus, citat de agenţia oficială TASS.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰