Video Departamentul de Stat al SUA dă asigurări că nu există indicii că Rusia ar ameninţa direct Republica Moldova sau România

Alerta a venit din Ucraina, chiar de la comandantul șef al Forțelor Armate: două rachete trase de ruşi din zona Mării Negre ar fi intrat în spaţiul aerian al ţării noastre: "La ora 10:33 am, aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. Apoi, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei la punctul de trecere a frontierei celor trei state", a scris pe Facebook generalul Valeri Zalujnîi.

La Bucureşti, Ministerul Apărării Naționale susține că sistemele de apărare antiaeriene ale României au identificat o singură racheta rusă, care însă nu a intrat în spațiul aerian al țării noastre. 

Proiectilul lansat de ruşi din zona peninsulei Crimeea a survolat pe rând Ucraina, Republica Moldova şi a reintrat în spaţiul aerian al Ucrainei, ţinta sa finală. Racheta nu s-a apropiat la mai puţin de 35 de kilometri de graniţele României. Ca măsură de precauţie două avioane, MiG 21 LanceR, care executau un exerciţiu de poliţie aeriană, au fost redirecţionate către nordul ţării pentru a supraveghea racheta ruşilor. 

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Nu există niciun motiv de îngrijorare în rândul populaţiei vis-a-vis de informaţia falsă care a apărut. 

Preşedintele Zelenski insistă că rachetele au trecut şi pe la noi. Şi spune că îndrăzneala Rusiei nu se va opri aici.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Mai multe rachete au zburat prin spaţiul aerian al Moldovei şi României. Mai multe dovezi că teroarea nu are şi nu va avea graniţe. 

Kremlinul nu a dorit să comenteze informaţiile. Rachetele de croazieră Kalibr pot transporta 500 de kilograme de explozibil, dar şi material nuclear. 

Virgil Bălăceanu, general în rezervă: Reacţia poate fi de lovire a acestor rachete, nu cred că Federaţia Rusă ar programa traiectul rachetelor de croazieră peste spaţiul aerian NATO.  Sigur că un asemenea incident nu ar duce neapărat la un război între Federaţia Rusă şi NATO, dar ar crea o stare de tensiune care nu e dorită de niciuna dintre părţi. 

Statele Unite nu au niciun indiciu al unei ameninţări militare directe a Rusiei împotriva Moldovei sau a României

Statele Unite nu au, însă, niciun indiciu al unei ameninţări militare directe a Rusiei împotriva Republicii Moldova sau a României. Precizarea vine de la Departamentul de Stat care adaugă că menţine permanent contactul cu partenerii moldoveni şi aliaţii români.     

Racheta rusă care a trecut aproape de ţara noastră este doar unul dintre zecile de proiectile lansate asupra întregii Ucraine, într-un nou val de atacuri asupra sistemului energetic. Cel puţin opt oameni au fost răniţi în exploziile din Harkov, dintre care doi se află în stare gravă. 

Forţele aeriene ucrainene afirmă că au doborât 61 din cele 71 de rachete ale ruşilor. Dar celelalte au provocat pagube serioase mai ales la Hmelniţki, unde au fost lovite un obiectiv energetic, dar şi o şcoală şi blocuri de locuinţe. La Kiev, sirenele alarmei aeriene au sunat de trei ori în cursul zilei. Mii de oameni s-au adăpostit în staţiile de metrou. 10 rachete au fost doborâte dar reţeaua electrică şi acoperişul unei case au suferit avarii. 

Localnic: Am auzit racheta care zbura, iar după 30 de secunde s-a produs o explozie şi toate geamurile s-au spart. Am fugit şi ne-am ascuns în baie. 

Iar Vladimir Putin nu se va opri aici. Deşi a pierdut jumătate din flota de tancuri în Ucraina, Rusia şi-a sporit deja producţia şi ar fi pregătit, pentru noua etapă a invaziei, 1800 de blindate şi 300 de avioane de luptă.  

Vladimir Putin, preşedintele României: Nu noi suntem cei care am început acţunile militare, noi suntem cei care încercăm să le punem cap. Ele au fost lansate de naţionaliştii din Ucraina şi de cei care i-au sprijint în 2014.     

În replică, la armamentul livrat Ucrainei de Occident se va adăuga un sprijin cu valoare simbolică: preşedintele Joe Biden va vizita Polonia între 20 şi 22 februarie, cu câteva zile înaintea împlinirii unui an de la invazie. Preşedintele Biden se va întâlni şi cu liderii ţărilor din "Formatul Bucureşti 9", un grup al aliaţilor NATO de pe flancul estic, pentru a reafirma sprijinul neclintit pentru securitatea Alianţei. 

Preşedintele Zelenski cere un alt gest de solidaritate: excluderea sportivilor din Rusia şi Belarus de la Jocurile Olimpice din 2024, bineînţeles dacă până atunci războiul nu ia sfârşit. Alte 35 de ţări susţin această cerere a Ucrainei, în timp ce Comitetul Internaţional Olimpic i-ar accepta pe reprezentanţii celor două ţări, sub drapele neutre. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰