Dirijabilele misterioase ale Rusiei stârnesc teamă și confuzie la granița NATO. Ce mesaj vrea să transmită Putin

„Vedem astfel de lucruri aproape în fiecare săptămână”, a declarat Egert Belitšev, directorul general al poliției estoniene, în timpul unui tur al punctului de control de la granița Narva, cu o zi înainte ca Keir Starmer, prim-ministrul britanic să ajungă în țară pentru un summit de securitate cu liderii baltici și nordici.  

Tensiunile de la această frontieră de peste 320 de km, au crescut vertiginos în ultimele luni, potrivit grănicerilor. Poliția spune că a observat o creștere semnificativă a incidentelor de securitate la frontieră, precum proteste anti-occidentale organizate, tentative de contrabandă cu piese de arme, bruierea semnalului GPS, încercări de a împinge valuri de migranți peste granița estoniană și apariţii misterioase ale aparatelor de zbor, precum cea de lângă Narva. Referindu-se la incidentul cu dirijabilul, Egert Belitšev a subliniat gravitatea situației: „A fost făcut intenționat vizibil pentru toată lumea, ca un mesaj clar: Vă supraveghem.”  

Estonia, membră NATO și UE din 2004, poartă încă cicatricile a două ocupații sovietice și este astăzi unul dintre cei mai vocali critici ai Rusiei în Europa. După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Tallinn a alocat cel mai mare procent din PIB pe cap de locuitor pentru ajutor militar acordat Ucrainei și susține ferm aspirația Kievului de a adera la NATO.  

Ce vrea să transmită Rusia prin lansarea dirijabilelor

Acest sprijin, împreună cu decizia Estoniei de a impune restricții la punctul de trecere din Narva, utilizat de vorbitorii de rusă, l-au înfuriat pe Vladimir Putin, care în 2022 a sugerat că i-ar plăcea ca acest oraş să fie readus sub controlul Moscovei.

„Acum doi ani am avut 18 incidente la graniță, iar anul acesta am înregistrat 96”, a declarat Belitšev, care poartă pe epoleții uniformei un steag albastru-galben al Ucrainei cu sloganul „Glorie Ucrainei”. „Am văzut încercări constante de destabilizare a situației.”

Într-unul dintre cele mai grave incidente, în luna mai, grănicerii ruși au îndepărtat 20 de balize din râul Narva în mijlocul nopții, într-o aparentă tentativă de a redesena granițele teritoriului rus. „Au făcut asta la ora 3 dimineața – nu este ceva ce faci dacă este un lucru corect sau normal”, a spus Belitšev.

Moscova încearcă, de asemenea, să împingă migranți ilegali peste granița estoniană, precum și peste cea a Finlandei dincolo de Marea Baltică. Poliția spune că au existat chiar și cazuri în care rușii au încercat să introducă piese de drone peste granița estoniană pentru a sprijini războiul lui Putin. „Am observat o creștere a rutelor de zbor din Rusia către țările de migrație – multe zboruri din Irak”, a spus Belitšev. „Vedem o creștere a campaniilor de dezinformare [împotriva Estoniei], precum și a incidentelor la graniță.”

Partea estoniană a frontierei este securizată cu bariere antitanc din beton cunoscute sub numele de „dinții dragonului”, care au fost ridiculizate de utilizatorii ruși ai rețelelor sociale, dar cu greu par o reacție exagerată având în vedere evenimentele din Ucraina.

Narva vs Ivangorod

Orașul Narva a devenit un punct sensibil în tensiunile mai largi dintre estonienii pro-occidentali și susținătorii Moscovei. Cel puțin 96% dintre locuitorii orașului vorbesc rusă și mulți dintre ei îl susțin pe Putin sau sunt cel puțin simpatizanți ai viziunilor sale. Chiar peste râul Narva, pe partea rusă a graniței, se află orașul patriotic Ivangorod. Deși atât de aproape de granița externă a NATO, pare o lume complet diferită în ceea ce privește valorile sale.

La începutul acestui an, a avut loc o confruntare între localnicii din cele două orașe, când rușii din Ivangorod au sărbătorit Ziua Victoriei pe 9 mai, care marchează înfrângerea nazismului de către Uniunea Sovietică. Rușii au instalat difuzoare și ecrane TV orientate spre Estonia, pe cealaltă parte a râului, redând discursuri ale lui Putin și propagandă anti-Ucraina.  

În Narva, Maria Smorževskihh-Smirnova, directoarea muzeului orașului, a simțit că acest lucru nu poate rămâne fără răspuns: a desfășurat un banner pe zidurile muzeului, catalogându-l pe Putin drept criminal de război. Politicienii pro-ruși din Narva au reacționat cu indignare, iar acum se cere destituirea ei din funcția de directoare a muzeului pentru această acțiune.  

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰