Dominique de Villepin a intrat în cursă la prezidențialele din Franţa. Tabăra centristă, tot mai fragmentată
Lupta pentru alegerile prezidențiale de peste 5 luni din Franța devine tot mai complicată. Fostul premier Dominique de Villepin și-a anunțat oficial candidatura, însă intrarea sa în cursă îngreunează și mai mult încercările de a găsi un candidat comun care să îi înfrunte pe extremiştii Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon. Practic, se luptă pentru același electorat moderat și conservator cu Edouard Philippe și Gabriel Attal, riscând să reducă șansele unui candidat al blocului centrist de a ajunge în turul al doilea.
Fostul premier Dominique de Villepin încearcă pentru a doua oară să ajungă președintele Franței, după ce, în 2012, nu a reușit să strângă semnăturile necesare pentru a candida. S-a poziționat ca o alternativă la partidele pe care le consideră responsabile de "degradarea" țării.
În vârstă de 73 de ani, de Villepin și-a lansat propria mișcare politică anul trecut și a declarat că intră în cursa prezidențială pentru a reunifica o Franță divizată și măcinată de probleme.
A criticat dur mișcarea politică a președintelui Emmanuel Macron, pe care a descris-o drept "o stea moartă", și s-a delimitat atât de extrema dreaptă, cât și de extrema stângă.
"Deasupra țării noastre planează ceva asemănător unui instinct al morții. De aceea candidez la alegerile prezidențiale din 2027", a declarat el, în stilul său caracteristic.
Cum arată acum cursa pentru Palatul Elysee
Provocarea pentru el este cu atât mai mare cu cât sondajele îi acordă doar între 1,5% și 3% din intențiile de vot, iar competiția pentru electoratul de centru și de dreapta, al taberei lui Emmanuel Macron, este tot mai fragmentată.
Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, este favorita clară în sondaje, cotată cu un scor de 32% în primul tur. Ea este urmată de Jean-Luc Melenchon, reprezentantul stângii radicale, care susține retragerea Franței din NATO, fiind cotat cu 17% din intențiile de vot.
Cu 10 %, următorul în sondaje este Edouard Philippe, fost premier al lui Macron și reprezentant al blocului de centru-dreapta, care încearcă să unească electoratul moderat și conservator. Acesta ar obține 19% dacă ar fi candidatul unic al centrului și dreptei.
Pe locul 4, cu 8% se află Raphael Glucksmann, care reprezintă centru-stânga. Iar Gabriel Attal, fost premier și lider al partidului Renaissance, asociat și el cu politicile lui Emmanuel Macron, este cotat cu aproximativ 4% și recunoaște că încă nu a convins alegătorii.
Deși se luptă cu Philippe și Attal pentru același electorat, Dominique de Villepin poate atrage și alegători din afara centrului.
Revendicând moștenirea politică a generalului Charles de Gaulle, de Villepin a încercat să își construiască un profil distinct pe scena politică franceză.
Se prezintă ca un apărător al unei Franțe universale, bazată pe valorile comune ale tuturor cetățenilor, indiferent de origine. Respinge atât discursul extremei drepte, care susține că "Franța este a celor de origine franceză", cât și politica identitară, care pune accent pe diversitate și pe comunitățile de imigranţi, promovată de partidul lui Melenchon.
În ultimii ani, de Villepin a atras atenția prin susținerea puternică a cauzei palestiniene și prin criticile la adresa operațiunilor militare israeliene din Fâșia Gaza. Aceste poziții i-au adus vizibilitate și în afara electoratului conservator tradițional.
Programul său politic include reducerea inegalităților sociale și a datoriei publice, apărarea dreptului internațional și apelul mai des la referendumuri și la negocierile cu sindicatele, inclusiv în ceea ce privește controversata reformă a pensiilor. Totuși, măsurile economice prin care îşi propune să atingă aceste obiective rămân, în mare parte, neclare.
Cine este Dominique de Villepin
Veteran al politicii conservatoare franceze, Dominique de Villepin a fost prim-ministru în timpul președintelui Jacques Chirac, între 2005 și 2007, iar anterior a ocupat funcția de ministru de Externe. A devenit cunoscut la nivel internațional în 2003, când a susținut un discurs la ONU împotriva invaziei americane în Irak.
Este vizat de controverse privind activitățile sale de consultanță și conferințele plătite din China, unde ar fi promovat inclusiv proiecte economice susținute de regimul de la Beijing.
O anchetă Radio France a dezvăluit legăturile sale cu mai multe companii chineze, ceea ce a atras acuzaţii legate de conflicte de interese. A mai fost implicat într-un scandal financiar după ce s-a aflat că a păstrat timp de peste două decenii obiecte valoroase reprezentându-l pe Napoleon, primite pe vremea când era ministru de Externe.
A predat obiectele statului francez și respinge acuzațiile că a comis vreo ilegalitate.
Când au loc alegerile prezidențiale din Franţa
Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 aprilie 2027, iar al doilea pentru 2 mai 2027, adică imediat după manifestațiile tradiționale de 1 Mai. Președintele Senatului francez a cerut devansarea scrutinului, astfel încât cele două tururi să se desfășoare pe 11 și 25 aprilie. Guvernul a respins anterior acest scenariu.
