Observator » Ştiri externe » Europa caută noi locaţii pentru centrele de date. Unde se mută marii consumatori de energie electrică

Europa caută noi locaţii pentru centrele de date. Unde se mută marii consumatori de energie electrică

Europa caută noi locaţii pentru centrele de date. Unde se mută marii consumatori de energie electrică Complex de centre de date în Germania - Shutterstock
Daniela Ciucă | Timp citire: 3 minute
Publicat la 19.08.2026, 16:34 | Modificat la 19.08.2026, 16:34

Dezvoltatorii europeni de centre de date pentru inteligenţă artificială caută locaţii mai puţin tradiţionale, unde pot beneficia de energie şi terenuri mai ieftine, dar şi de conectare mai rapidă la reţea. Astfel, această tendinţă face ca acestea să fie construite mai departe de marile oraşe, arată datele consultate de Reuters, potrivit Agerpres.

Această tendinţă ar putea însemna investiţii în zone defavorizate, unde guvernele încearcă să creeze locuri de muncă şi să stimuleze creşterea economică, dar pe de altă parte dezvoltatorii riscă să se lovească de opoziţia locuitorilor din zonă îngrijoraţi de diminuarea habitatelor naturale şi de concurenţa pentru energie şi apă.

Compania de consultanţă imobiliară şi de brokeraj imobiliar JLL a dezvăluit pentru Reuters date despre planurile pentru centrele de date de tip hyperscale care urmează să devină online în următorii doi ani. Aceste centre, care nu trebuie să fie la fel de aproape de utilizatorii finali, vor fi de peste trei ori mai departe de oraşele mari decât cele construite în precedenţii trei ani.

Centrele de date, construite din ce în ce mai departe de marile oraşe

Articolul continuă după reclamă

Analiza Reuters arată că, între 2026 şi 2028, distanţa medie dintre un centru de date de tip hyperscale şi un hub major va fi de 175 de kilometri, comparativ cu 46 de kilometri pentru proiectele livrate între 2022 şi 2025, deoarece energia electrică şi terenurile din oraşe precum Londra şi Frankfurt devin mai rare.

Proiectele de tip "greenfield" reprezintă 39% dintre viitoarele centre de date ale Europei, comparativ cu doar 8% dintre proiectele livrate, arată datele. În acelaşi timp, se aşteaptă ca ponderea proiectelor în curs de dezvoltare din zonele centrale ale oraşelor să scadă de la 13% la 5%, restul fiind în zone industriale sau la marginea oraşului.

Această schimbare este în primul rând o consecinţă a campusurilor de formare în domeniul inteligenţei artificiale, care au nevoie de cantităţi uriaşe de energie electrică, precum şi de apă pentru răcire.

"Factorul determinant este din ce în ce mai mult locul unde poate fi asigurată suficientă energie, mai degrabă decât pur şi simplu locul unde există cerere. Centrele de date sunt duse acolo unde este energia electrică, nu invers", a declarat Assad Noori, şeful diviziei de centre de date din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de la JLL, Assad Noori.

Pe acelaşi subiect

Există şi alte analize care confirmă tendinţa identificată de JLL. Conform datelor DC Byte, care analizează proiectele aflate în stadiu incipient, din cele nouă centre de date cu o capacitate de peste un Gigawat propuse a fi construite în Europa, doar unul este planificat în apropierea unui oraş important, Paris, restul fiind răspândite în zone variind între zona rurală din Spania şi până în nordul Suediei.

Deşi pieţele principale din Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris şi Dublin rămân cele mai mari şi continuă să fie solicitate, acestea se confruntă din ce în ce mai mult cu o lipsă de terenuri, cu restricţii de planificare şi aşteptări lungi pentru conectarea la reţea.

Diferenţe de preţ de sute de milioane de euro 

"Pieţele principale ale Europei vor rămâne vitale, deoarece cererea întreprinderilor nu se diminuează. Necesităţile de energie şi teren ale infrastructurii AI de tip hyperscale sunt foarte mari", a declarat Martin Jensen, preşedintele diviziei de centre de date EMEA de la JLL.

Analizele JLL arată că terenurile care beneficiază de conexiune la reţeaua energetică costă, în medie, 2,36 milioane de euro pentru fiecare megawatt de sarcină IT pe pieţele principale, 978.000 de euro în oraşele considerate secundare, inclusiv Copenhaga, Varşovia şi Milano, şi 512.000 de euro în zonele terţiare, cum ar fi Bordeaux, unde costurile pot fi de până la 200.000 de euro.

Amsterdam rămâne cea mai scumpă locaţie, cu aproximativ 2,7 milioane de euro pe megawatt, urmat de Londra cu 2,6 milioane de euro şi Frankfurt cu 2,5 milioane de euro.