Europa, în "cea mai periculoasă situație" de la al Doilea Război Mondial, avertizează premiera Danemarcei
Premiera daneză, Mette Frederiksen, a avertizat la summitul UE de la Copenhaga că incursiunile cu drone, sabotajele și agresiunile rusești reprezintă o amenințare directă pentru toate statele europene. Liderii discută reînarmarea până în 2030 și folosirea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
Europa se află în "cea mai dificilă și periculoasă situație" de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat premiera Danemarcei la un summit al UE dedicat creșterii capacității de apărare a continentului până la sfârșitul deceniului, relatează The Guardian.
Mette Frederiksen găzduiește liderii UE la Copenhaga pentru discuții privind sprijinirea Ucrainei și consolidarea proiectelor europene de apărare menite să asigure că Europa este pregătită să descurajeze invadatorii până în 2030.
Făcând apel la unitate, Frederiksen a spus că toate statele europene sunt afectate de "războiul hibrid rusesc", fie prin incursiuni cu drone, fie prin acte de sabotaj.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, care și-a exprimat solidaritatea cu Danemarca în privința incursiunilor recente cu drone, a adoptat un ton mai rezervat: "Trebuie să fim puternici pentru a descuraja orice agresiune, dar trebuie să rămânem în același timp foarte prudenți și să evităm orice escaladare".
Drone, avioane și apeluri la un "zid" de protecție
Macron a spus că este "un lucru foarte bun" că Franța investighează un petrolier suspectat că face parte din flota fantomă a Rusiei, dar nu a confirmat o legătură între vas și dronele observate deasupra Danemarcei.
Înaintea celor două summituri europene din această săptămână, inclusiv o reuniune mai largă a liderilor joi, autoritățile daneze au închis spațiul aerian pentru dronele civile, după ce mai multe aeronave neidentificate au fost observate deasupra aeroporturilor.
O fregată germană a sosit în capitala daneză la sfârșitul săptămânii pentru a întări supravegherea aeriană, în timp ce Suedia și Franța au trimis, la rândul lor, echipamente și personal.
Deși Danemarca nu a atribuit responsabilitatea pentru dronele neidentificate, președinta Comisiei Europene a spus că se observă un tipar, invocând incidentele cu drone din Polonia și încălcarea spațiului aerian estonian de către avioane de vânătoare rusești. "Acest tipar vine dinspre Rusia, în măsura în care Rusia încearcă să ne testeze", a spus Ursula von der Leyen.
Danemarca, unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei, a pledat de timpuriu pentru reînarmarea Europei până în 2030. În martie, von der Leyen și-a prezentat planul de cheltuieli pentru apărare, de 800 de miliarde de euro, la Academia Militară Regală Daneză din Copenhaga, unde a susținut obiectivul pentru 2030.
Într-un document transmis capitalelor europene înaintea reuniunii de miercuri, Comisia a spus că UE trebuie să urmărească două planuri cu "urgență specială": un "zid anti-drone" pentru detectarea, urmărirea și doborârea acestor aparate și un sistem mai amplu de apărare a frontierelor estice ale UE, pe uscat, în aer și pe mare, cunoscut sub numele de eastern flank watch.
Statele membre UE au fost îndemnate să cadă de acord asupra acestor planuri până la sfârșitul lui octombrie, precum și asupra altor două mari proiecte comune: apărarea antirachetă și un "scut" spațial.
Divergenţe privind împrumutul pentru Ucraina
Însă liderii sunt divizați în privința unui împrumut reparatoriu de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, bazat pe activele rusești înghețate. Ideea a câștigat teren după ce cancelarul german, Friedrich Merz, și-a declarat sprijinul săptămâna trecută, dar Franța, Belgia și Luxemburg au exprimat rezerve.
"Când activele sunt înghețate, trebuie respectată legislația internațională", a spus Macron miercuri, exprimându-și acordul cu premierul belgian Bart De Wever, care a declarat că este îngrijorat că țara sa ar putea rămâne singură cu riscul. Belgia și Franța dețin participații în instituția financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, unde au fost înghețate 183 de miliarde de euro din activele suverane ale Rusiei, după invazia la scară largă a Ucrainei.
"Luând banii lui Putin și lăsând riscurile pe umerii noștri: asta nu se va întâmpla", a declarat De Wever presei locale săptămâna trecută.
Comisia consideră că are o cale legală sigură de a folosi aceste active pentru Ucraina, fără a atinge drepturile de proprietate ale Rusiei. Conform planului, Ucraina ar primi un împrumut european fără dobândă, care ar fi rambursat odată ce Moscova va plăti despăgubiri Kievului pentru distrugerile uriașe provocate în timpul războiului.
Finlanda, Suedia și Irlanda se numără printre țările care și-au anunțat miercuri sprijinul pentru plan.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, o susținătoare de lungă durată a folosirii activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, a declarat că echipa sa dorește să avanseze cât mai rapid posibil, dar a recunoscut că nu toate statele membre susțin planul.
Ea a respins temerile că planul ar putea afecta încrederea investitorilor în zona euro: "Dacă nu începi un război împotriva altei țări, atunci ești în afara riscului".
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
