De ce nu crede Europa în declaraţiile lui Trump despre înarmarea Ucrainei şi criticile la adresa lui Putin
Europa nu are încredere în declarații recente ale președintelui american Donald Trump privind reluarea ajutorului militar destinat Ucrainei și criticile la adresa Rusiei, relatează POLITICO. Deși Trump a transmis recent mesaje mai ferme împotriva Rusiei, aceste declarații nu inspiră încredere din cauza deciziilor bruște și a lipsei de coordonare la nivelul administrației americane.
Aliații Ucrainei din Europa aud în sfârșit ceea ce îşi doreau de la președintele Donald Trump, un discurs mai ferm la adresa Rusiei, însă nu au încredere în el, relatează POLITICO. Schimbările bruște de politică americană vizavi de Ucraina și incertitudinea cu privire la cine ia deciziile la Pentagon creează confuzie în capitalele europene. În consecintă, guvernele UE pregătesc scenarii diferite, ceea ce complică elaborarea unei strategii coerente pentru Ucraina.
Europenii se tem că Trump ar putea, de pildă, să intensifice acțiunile anti‑ruse, dar să oprească din nou livrările de arme către Kiev sau chiar să retragă trupele SUA din Europa. "Nimic nu ne mai surprinde, trebuie să fim pregătiți pentru orice", a spus un diplomat dintr-o țară NATO.
Mulți aliați au rămas fără cuvinte săptămâna trecută, când Pentagonul a anunțat brusc oprirea ajutorului militar letal și de apărare antiaeriană către Kiev. Apoi, Trump s-a răzgândit în mod neașteptat și a promis din nou ajutor Ucrainei, declarându-se sătul de "rahaturile" lui Vladimir Putin. Nu este clar însă dacă se va şi ţine de promisiune. Un motiv al confuziei este lipsa de comunicare clară din partea Washingtonului.
De pildă, ucrainenii au încercat să organizeze o discuţie telefonică între ministrul Apărării, Rustem Umerov, și secretarul Apărării, Pete Hegseth, după ce un transport important de rachete de apărare aeriană și arme de precizie, deja pregătit pentru a fi trimis în Ucraina, a fost oprit brusc, fără niciun avertisment, pe 1 iulie. Echipa lui Hegseth nu a răspuns nici acum cererii pentru o discuţie. "Nu e clar ce se întâmplă", a declarat un funcționar european, mai ales că "Trump a început să sune mai consecvent pentru sprijinirea Ucrainei", în timp ce conducerea Pentagonului are o altă viziune.
Europa este îngrijorată şi de perspectivele privind prezența militară americană pe continent. Revizuirea posturii globale a forțelor SUA în Europa, condusă de Elbridge Colby, cunoscut pentru orientarea sa către zona Indo‑Pacific, a alarmat numeroși aliați, care se tem de reducerea semnificativă a trupelor. Recomandările lui Elbridge Colby vor fi publicate în august, dar aliații așteaptă o reducere a trupelor americane pe continent, mai ales că există o lipsa de comunicare între oficialii europeni și echipa lui Elbridge Colby.
Tări precum Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, care găzduiesc un număr important de soldați și echipamente militare americane, nu au nicio informație clară despre ce urmează să se întâmple. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA, a declarat că intenționează să propună o lege care să limiteze sau să reglementeze eventualele retrageri de trupe americane din străinătate.
Recent, Trump s-a arătat frustrat față de Germania și Coreea de Sud din cauza costurilor ridicate de găzduire a trupelor americane. "Avem 45.000 de soldați în Coreea de Sud. Avem 45.000 de soldați în Germania, 52.000 de fapt. Și știți, este o dezvoltare economică uriașă pentru ei. Sunt bani extraordinari pentru ei și este o pierdere enormă pentru noi", a declarat el înaintea unei ședințe de cabinet.
Un oficial european a declarat că "impresia generală este că administrația este destul de necoordonată" în problema Ucrainei și mulți lideri încearcă să țină pasul cu schimbările bruște de la Washington.
Casa Albă susţine că politica externă nu s‑a modificat. "Nu există nimic mai consecvent decât politica externă a președintelui Trump. El pune America pe primul loc și vrea pace în Ucraina și în lume. După o analiză a Pentagonului pentru a se asigura că ajutorul militar extern este aliniat cu interesele americane, președintele a decis să trimită muniție defensivă suplimentară Ucrainei pentru a opri uciderile în acest război brutal", a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly.
În plus, mai mulți aliați susțin că şeful Pentagonului, Pete Hegseth, nu este un interlocutor de încredere. Nu se știe cât de implicat este în deciziile strategice și dacă depinde de Colby sau de alți consilieri cu experiență în guvern. "Există multă imprevizibilitate în privința politicilor administrației. E mult haos și, sincer, lipsă de management din partea liderilor" a descris un oficial european.
Câteva declaraţii publice spontane ale lui Hegseth nu au fost bine primite, iar la prima sa vizită în Europa în februarie a înfuriat Casa Albă, după ce a cerut ca Ucraina să accepte un armistițiu. A petrecut apoi restul călătoriei apărându-şi declarațiile. În ultimele luni, vizitele sale solo în Orientul Mijlociu și Europa au fost anulate, Casa Albă preferând să îl trimită cu președintele, pentru a limita interacțiunile directe cu aliații.
Europa trăiește o stare de nervozitate și frustrare, în contrast cu optimismul de scurtă durată de după summitul NATO din iunie, când Trump a susținut creșterea cheltuielilor de apărare și reînarmarea alianței. Acum, cei care administrează ajutorul pentru Ucraina așteaptă să vadă dacă armele promise vor și ajunge.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰