Europenii ar putea trimite în Ucraina până la 35.000 de soldați după război. Reacţia Kremlinului

Una dintre "cauzele profunde" ale conflictului din Ucraina este tocmai apropierea infrastructurii militare a NATO de graniţele Rusiei, a transmis miercuri Kremlinul, care a reafirmat că respinge orice prezenţă a unor trupe occidentale în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară în cazul unui acord de pace.

Ca parte a unui astfel de acord, aliaţii europeni ai Ucrainei insistă să trimită în această ţară un contingent militar, pentru a-i oferi astfel o formă de garanţie de securitate, ca alternativă la aderarea Ucrainei la NATO, aderare refuzată de preşedintele american Donald Trump, care este totuşi dispus să accepte o anumită contribuţie a SUA la aceste garanţii, dar fără trupe terestre.

Moscova a repetat constant în ultimele luni că se opune oricărei desfăşurări de trupe occidentale în Ucraina, acţiune pe care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a comparat-o cu o "intervenţie militară" inacceptabilă pentru Rusia. Astfel de trupe implică o prezenţă NATO în Ucraina, lucru pe care Rusia a încercat să-l împiedice de la bun început, a explicat miercuri Kremlinul.

"De fapt, încă de la bun început, tocmai înaintarea infrastructurii NATO şi infiltrarea infrastructurii sale militare pot fi menţionate printre cauzele profunde ale situaţiei de conflict care a apărut", a indicat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică. "Prin urmare, avem o poziţie negativă faţă de discuţii de acest fel", a adăugat oficialul rus. Deşi a confirmat că aceasta este una dintre principalele teme ale negocierilor de pace, el a refuzat să precizeze care ar fi garanţiile de securitate europene pe care Rusia le-ar putea accepta.

FT: Occidentul discută trei niveluri de apărare a Ucrainei după război

Reacţia Kremlinului vine după ce Financial Times a dezvăluit marți că partenerii occidentali discută trei niveluri de apărare a Ucrainei după război. Potrivit surselor publicației, planul de securitate prevede crearea unei zone demilitarizate, care ar urma să fie patrulată, cel mai probabil, de trupe de menținere a păcii neutre dintr-o țară terță, agreate de Ucraina și Rusia.

Al doilea nivel ar urma să fie "o frontieră semnificativ mai puternică", care ar fi apărată de trupele ucrainene, înarmate și instruite de statele NATO. Al treilea nivel de apărare ar trebui să fie amplasat mai în interiorul teritoriului Ucrainei, unde ar sta forțele europene de descurajare, sprijinite din spate de resurse americane. SUA au promis Europei sprijin aerian și informațional pentru trupele de descurajare. 

Americanii sunt dispuși să ofere Europei "mijloace strategice", adică capabilități de informații, supraveghere și recunoaștere, capabilități de comandă și control și capabilități de apărare aeriană, pentru a asigura desfășurarea de forțe europene în Ucraina. SUA ar putea furniza aeronave, logistică și radare terestre, "care vor sprijini și asigura o zonă de interdicție aeriană și un scut aerian" pentru Ucraina.

Discuţii despre trimiterea a până la 35.000 de militari europeni în Ucraina

Propunerea SUA este condiționată de angajamentele capitalelor europene de a desfășura zeci de mii de soldați în Ucraina, au avertizat oficialii. Totuși, publicația subliniază că opinia publică și politicienii din multe state europene sunt îngrijorați de posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, chiar și în condițiile unui sprijin al SUA.

Șeful Administrației Prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a declarat că fiecare țară din coaliție va contribui cu ceva, "iar în cele din urmă tabloul va fi o combinație de sprijin militar, politic și economic". Potrivit lui Iermak, discuțiile vizează 4-5 brigăzi europene "pe teren, furnizate de coaliția celor dispuși, plus capacități strategice din partea SUA." O brigadă este formată din între 3.000 și 7.000 de militari.

El a subliniat că acest lucru reprezintă "o schimbare majoră în comparație cu ce s-a discutat în primăvară." "Într-adevăr, ultima întâlnire de la Casa Albă a fost un moment de cotitură într-o serie de chestiuni, aducând claritate asupra unor pași precum: formarea unui sistem de garanții de securitate și asigurarea accesului Ucrainei la arme americane prin instrumente financiare europene," a spus Iermak. El consideră că SUA "pot furniza coloana vertebrală care va face să funcționeze întreaga arhitectură de securitate și descurajare".

Ce "garanţii de securitate" pentru Ucraina vor ruşii

Din punctul de vedere al Moscovei, a explicat săptămâna trecută ministrul rus de externe, un aranjament pentru garanţii de securitate oferite Ucrainei ar trebui să implice statele membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa, plus eventual alte ţări, precum Germania sau Turcia, dar în niciun caz ţări exclusiv din rândul membrilor NATO sau ai susţinătorilor Ucrainei. Astfel de garanţii trebuie să ţină cont şi de interesele Moscovei, care doreşte ca Ucraina să fie o ţară neutră şi să-şi menţină statutul de stat fără arme nucleare, a completat şeful diplomaţiei ruse.

El a acuzat aliaţii europeni ai Ucrainei că încearcă să mute în altă direcţie atenţia de la "cauzele profunde" ale războiului din Ucraina, formulare ce conţine cererile Rusiei privind recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Putin vrea retragerea trupelor ucrainene din Doneţk şi Lugansk

La summitul pe care preşedintele american Donald Trump l-a avut pe 15 august în Alaska cu preşedintele rus Vladimir Putin, acesta din urmă a cerut, potrivit Reuters, ca Ucraina să se retragă complet din provinciile Doneţk şi Lugansk şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil faţă de ideea unor garanţii de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge însă cedarea oricărui teritoriu către Rusia, iar întâlnirea pe care el şi un grup de lideri europeni au avut-o cu Trump după summitul din Alaska s-a axat mai degrabă pe garanţiile de securitate pentru Ucraina decât pe chestiunile teritoriale, despre care preşedintele ucrainean a spus că le va discuta doar el cu Putin la o întâlnire asupra căreia insistă Zelenski, dar este refuzată sau cel puţin temporizată de Kremlin.

Ministrul rus de externe a declarat săptămâna trecută că preşedintele ucrainean a respins toate propunerile de compromis care ar permite progrese în negocierile de pace, prin urmare nu există încă niciun plan pentru un potenţial summit între Putin şi Zelenski. Kremlinul a reafirmat miercuri că o astfel de întâlnire "trebuie să fie bine pregătită" în prealabil pentru a da rezultate, respectiv mai întâi să se facă suficiente progrese în negocierile la niveluri inferioare.

Donald Trump a declarat vineri că în aproximativ două săptămâni ar trebui să ştie dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, în condiţiile în care observă o ură imensă între Putin şi Zelenski. Trump a promis că va decide în aceste două săptămâni dacă va impune "sancţiuni masive" Rusiei sau dacă pur şi simplu va abandona încercările sale de mediere între Rusia şi Ucraina şi le va spune acestora că "este lupta voastră".

El a ameninţat marţi din nou Rusia cu sancţiuni constând în taxe vamale, dar ameninţarea sa acum s-a referit şi la Ucraina. Trump a spus astfel că este deschis "folosirii unui sistem foarte puternic de taxe vamale care să fie foarte costisitor pentru Rusia sau Ucraina" şi a adăugat că "nici Zelenski nu este chiar nevinovat".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰