Guvernul lui Bayrou a căzut. Ce urmează pentru Macron și cine ar putea deveni următorul premier al Franței

Un rezultat aşteptat de două săptămâni şi complet previzibil. Pentru prima dată în istoria celei de-a cincea Republici un şef de guvern este înfrânt în urma unui vot de încredere, organizat chiar la iniţiativa sa. Căderea guvernului lui François Bayrou vine la doar 269 de zile de la preluarea mandatului și la puțin peste nouă luni de la răsturnarea guvernului Barnier.  

"Ţara noastră are nevoie urgentă de claritate. Are nevoie urgentă de unitate", a declarat François Bayrou, fostul premier al Franţei. Eşecul guvernului Bayou vine pe fondul unor politici de austeritate menite să limiteze datoria ţării. Pachetul a fost primit cu proteste de opoziţie şi sindicate, iar, la nivel naţional, 77 la sută dintre cetăţeni l-au dezaprobat. Măsurile presupuneau inclusiv renunţarea la două sărbători legale. 

Macron va numi al şaptelea premier al său

"Nu puteţi plânge în faţa camerelor pentru consecinţele faptelor pe care voi înşivă le-aţi comis. Este într-adevăr un mod de a renunţa la datoriile pentru care sunteţi responsabili, la deficitele pentru care sunteţi responsabili, la colapsul general pentru care sunteţi vinovaţi", a declarat Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte franceze.

"Bayrou a dorit un moment al adevărului şi cred că l-a obţinut. În faţa acestei mascarade, vă spunem că nu vrem încă un prim-ministru care să conducă şi să continue aceeaşi politică", a declarat şi Mathilde Panot, lidera grupării de extremă stânga Franţa Nesupusă.

Emmanuel Macron va numi, astfel, al şaptelea premier al său. Va fi, totodată, al cincilea din ultimii doi ani. În paralel, nici Macron nu se mai bucură de simpatie. Potrivit sondajelor recente, aproape două treimi dintre alegători îi cer demisia şi vor organizarea de alegeri anticipate. 

Situaţia din Hexagon este blocată şi de nemulţumirile angajaţilor din transporturi, sănătate şi învăţământ care de mâine intră în grevă generală. Cer anularea măsurilor de austeritate propuse de guvern. Marile aeroporturi şi trasee feroviare vor fi blocate, la fel şi transportul în comun. Turiştii sunt sfătuiţi să verifice mersul trenurilor şi informaţiile din aerogări. Aproximativ 80.000 de jandarmi și polițiști vor fi mobilizaţi pentru a preveni orice incident. 

Ce urmează pentru preşedintele francez

Administraţia prezidenţială de la Elysee a confirmat că Macron va accepta demisia lui François Bayrou marți și va numi un înlocuitor în următoarele zile, potrivit Euronews. Constituția franceză permite ca Bayrou să rămână temporar în funcție, ocupându-se doar de problemele de rutină.

Franța a mai trecut prin guverne interimare de două ori în ultimii doi ani: între iulie și septembrie 2024, după demisia guvernului lui Gabriel Attal, și în decembrie 2024, după căderea guvernului lui Michel Barnier.

Acum, Macron are două opțiuni: să numească un nou prim-ministru capabil să treacă de parlamentul divizat, sau să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri anticipate. Dacă va alege alegeri anticipate, acestea trebuie organizate în termen de 20 - 40 de zile de la dizolvare.

Tradițional, președintele ar trebui să numească prim-ministrul din partidul care câștigă cele mai multe locuri, deși constituțional nu este obligat să facă asta. Dacă un singur partid obține majoritate absolută, președintele ar fi practic obligat să numească liderul acelui partid, ceea ce în politica franceză se numește "coabitare".

De exemplu, în 1993, președintele socialist François Mitterrand a trebuit să-l numească prim-ministru pe conservatorul Édouard Balladur, după victoria categorică a dreaptei. Dacă Macron ar ignora acest rezultat și l-ar numi pe un aliat, guvernul ar fi aproape sigur supus unui vot de neîncredere imediat.

Cine ar putea fi succesorul lui Bayrou

Candidați de stânga:

• Olivier Faure (Socialiști): partidul său spune că e gata de guvernare și a primit susținerea publică a fostului președinte François Hollande. Totuși, propunerea sa de a taxa averile mari ar putea descuraja alegerea sa, iar unii deputați conservatori și ai extremei stângi se opun.
• Bernard Cazeneuve (fost premier socialist): văzut ca un candidat de compromis, dar doar dacă socialiștii nu îl vor răsturna.
• Pierre Moscovici (Curtea de Conturi): reputație pentru prudență fiscală, ar putea câștiga sprijin moderat din partea stângii.

Din tabăra lui Macron:

• Sébastien Lecornu (ministrul Apărării): candidatul loial lui Macron, aproape a devenit prim-ministru în decembrie trecut
• Catherine Vautrin (ministrul Muncii): orientată spre centru-dreapta și politici sociale, dar respinsă de stânga.
• Éric Lombard (ministrul Economiei): deschis la compromis cu stânga, expert în finanțe, relații bune cu Olivier Faure
• Gérald Darmanin (ministrul Justiției): ar putea adopta o abordare mai dură, ceea ce ar tensiona relația cu stânga

Candidați de dreapta:

• Bruno Retailleau (ministrul de Interne): conservator, ar putea câștiga sprijinul extremei drepte, dar ar înstrăina stânga și centrul
• Xavier Bertrand: are sprijin solid în dreapta, însă relațiile tensionate cu extrema dreaptă ar complica formarea unei majorități parlamentare.

Noul prim-ministru va avea sarcina dificilă de a gestiona un buget într-un parlament fragmentat, fără majoritate clară. Macron a declarat că va rămâne în funcție până în 2027, dar după guvernele căzute în mai puțin de doi ani, Franța riscă paralizie politică.

Datoria publică este acum de peste 3,3 trilioane de euro (114% din PIB), a treia cea mai mare din zona euro, după Grecia și Italia. Deficitul a ajuns la 5,8% din PIB în 2023 și este estimat la 5,4% anul acesta. Planul lui Bayrou propunea reducerea cheltuielilor cu 44 miliarde euro până în 2026, inclusiv prin eliminarea a două sărbători legale, dar opoziția l-a criticat ca fiind social nedrept.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰