Liderul militar al Hamasului se opune propunerii pentru încetarea focului propusă de Donald Trump - BBC
Liderul aripii militare a Hamas din Gaza refuză planul american de încetare a focului, acuzând că acesta urmărește distrugerea grupării. În timp ce o parte din conducerea politică a Hamas e deschisă la negocieri, lipsa de încredere în Israel și condițiile impuse de Washington blochează orice progres.
Mediatorii au intrat în contact cu liderul aripii militare a Hamas din Gaza, care a indicat că nu este de acord cu noul plan de încetare a focului propus de SUA, relatează BBC.
Izz al-Din al-Haddad pare să creadă că planul a fost conceput pentru a distruge Hamas, indiferent dacă gruparea îl acceptă sau nu, și, prin urmare, este hotărât să continue lupta.
Planul în 20 de puncte al președintelui american Donald Trump pentru a pune capăt războiului, care a fost deja acceptat de Israel, stipulează că Hamas trebuie să se dezarmeze și să nu mai aibă niciun rol în guvernarea Fâșiei Gaza.
Se pare că o parte din conducerea politică a Hamas aflată în Qatar este deschisă să accepte planul cu unele ajustări, însă influența lor este limitată, deoarece nu controlează ostaticii deținuți de grupare. Se estimează că mai există 48 de ostatici, dintre care doar 20 ar mai fi în viață.
Puncte de blocaj și suspiciuni reciproce
Un alt obstacol pentru unii membri ai Hamas este faptul că planul cere ca toți ostaticii să fie eliberați în primele 72 de ore ale încetării focului, ceea ce ar însemna pierderea singurei pârghii de negociere.
Chiar și cu garanția oferită de Trump că Israelul va respecta termenii acordului, în cadrul grupării există o lipsă de încredere că Israelul nu își va relua operațiunile militare după primirea ostaticilor, mai ales după ce a încercat să asasineze conducerea Hamas în Doha într-un atac aerian luna trecută, sfidând SUA.
Unii lideri ai Hamas se opun, de asemenea, desfășurării de către SUA și statele arabe a ceea ce planul descrie drept "o Forță Internațională Temporară de Stabilizare" în Gaza, pe care o percep ca pe o nouă formă de ocupație.
În plus, o hartă a retragerilor progresive ale trupelor israeliene din Gaza, prezentată de administrația Trump, arată ceea ce numește o "zonă tampon de securitate" de-a lungul granițelor Fâșiei Gaza cu Egiptul și Israelul.
Nu este clar cum ar urma să fie administrată această zonă, dar implicarea Israelului este, de asemenea, probabil să stârnească controverse.
De asemenea, deși a acceptat planul luni seară, premierul israelian Benjamin Netanyahu pare să fi contrazis mai multe dintre prevederile acestuia.
Într-un videoclip postat pe platforma X, el a insistat că armata israeliană va putea rămâne în anumite părți din Gaza și că Israelul va "rezista cu forță" în fața unui stat palestinian.
Această poziție contravine prevederilor din cadrul planului SUA, care stipulează că forțele israeliene se vor retrage complet "cu excepția unei prezențe perimetrale de securitate, care va fi menținută până când Gaza va fi considerată suficient de sigură împotriva unei amenințări teroriste reemergente".
De asemenea, planul prevede că, odată ce va fi pus complet în aplicare, ar putea exista "o cale credibilă către autodeterminare și statut de stat pentru palestinieni".
Hamas a declarat anterior că nu se va dezarma până nu va fi înființat un stat palestinian suveran.
Campania militară a Israelului în Gaza a început ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, la 7 octombrie 2023, în urma căruia aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice.
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, cel puțin 66.225 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene de atunci.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
