Inteligenţa artificială bate la ușa Europei. Doar 14% dintre firmele europene au curajul să o deschidă
Deși Uniunea Europeană impune reguli stricte pentru inteligenţa artificială, marile companii europene întârzie să o integreze în procesele esențiale. O nouă strategie a Comisiei Europene propune soluții concrete pentru a impulsiona adoptarea tehnologiei în sectoare-cheie, de la agricultură la industrie, în încercarea de a reduce decalajul față de SUA și China.
UE are o nouă problemă: companiile nu folosesc inteligenţa artificială, scrie POLITICO.
În timp ce Europa se străduiește să contracareze dominația covârșitoare a Americii în domeniul inteligenţei artificiale, o strategie ce urmează a fi publicată miercuri, văzută de POLITICO, va viza adoptarea mai rapidă a acestei tehnologii, ca modalitate de a schimba situația.
Companiile europene au fost lente în a integra inteligenţa artificială în activitatea lor. Mai puțin de 14% dintre firmele europene au utilizat anul trecut inteligenţă artificială, cu mult sub tendința globală. Lucilla Sioli, șefa Oficiului pentru Inteligenţă Artificială din cadrul Comisiei Europene, a recunoscut la un eveniment POLITICO că "nu este un procent grozav".
Soluția? "Măsuri țintite pentru a stimula utilizarea inteligenţei artificiale în sectoare-cheie ale economiei", potrivit proiectului de strategie. Acesta propune integrarea tehnologiei în 11 industrii, de la producție și apărare, până la sănătate și mobilitate, cu inițiative precum susținerea modelelor de inteligenţă artificială pentru condus autonom și descoperirea de medicamente, precum și o platformă de aplicații pentru fermieri.
În timp ce SUA, Orientul Mijlociu și China plasează tehnologia în centrul dezvoltării, lentoarea Europei riscă să compromită cea mai bună șansă a blocului de a-și revitaliza creșterea economică, mai ales în condițiile în care UE nu a reușit să-și creeze propriile modele.
Strategia de miercuri nu vizează câștigarea cursei pentru modele proprii de inteligenţă artificială, dar recunoaște că eforturile de până acum au eșuat. "Dependențele" Europei de alte regiuni în ceea ce privește hardware-ul necesar pot fi instrumentalizate și reprezintă un risc semnificativ pentru lanțurile de aprovizionare, arată proiectul.
Totuși, companiile nu ar trebui să ezite în utilizarea tehnologiei, susține executivul european.
Firmele mici rămân în urmă
În timp ce 4 din 10 companii mari din Europa au folosit anul trecut un tip de tehnologie bazată pe inteligenţă artificială, inclusiv pentru generare de text, imagini sau analiză de date, în cazul firmelor mici, doar 1 din 10 au făcut acest lucru.
Datele sunt incomplete, dar diferențele sunt evidente față de alte regiuni. Camera de Comerț a SUA estimează că aproape 60% dintre firmele mici din America folosesc inteligenţă artificială, iar un sondaj McKinsey indică o rată globală de utilizare de până la 78%.
Investițiile în inteligenţă artificială sunt mai accesibile pentru companiile care pot implementa tehnologia la scară largă. Însă provocarea este și legată de direcția investițiilor. Guvernul polonez a sondat firmele cu privire la disponibilitatea de a investi în cloud și inteligenţă artificială. "Peste 600.000 de companii poloneze vor să investească în cloud și inteligenţă artificială în următoarele șase până la opt luni", a declarat ministrul digitalizării Dariusz Standerski în septembrie.
El a subliniat că banii nu sunt întotdeauna problema, nici schimbarea proceselor. Problema este că firmele "văd doar soluții universale" și nu o "soluție specifică adaptată companiei lor". Pentru multe, inteligenţa artificială este încă asociată în principal cu chatboturi de larg consum, precum ChatGPT.
Această percepție creează confuzie în rândul firmelor de nișă, care nu înțeleg cum pot beneficia concret de tehnologie. Proiectul de strategie dorește să corecteze această imagine, oferind sprijin pentru soluții specifice fiecărei industrii, implementate la scară largă. De exemplu, UE plănuiește să creeze o platformă de aplicații pentru fermieri, unde aceștia să poată descoperi instrumente bazate pe inteligenţă artificială.
Mai mult decât un chatbot pe birou
Pentru robotică și producție, sunt prevăzute așa-numite "coridoare de accelerare" pentru soluții industriale inteligente. În industriile creative, Comisia vrea să sprijine studiouri specializate în producție asistată de inteligenţă artificială și să dezvolte o platformă de traducere automată pentru a face conținutul de presă străină mai accesibil.
Unele propuneri vizează reducerea dependenței de tehnologiile străine, precum sprijinirea dezvoltării de modele europene de inteligenţă artificială capabile să interpreteze în timp real situații de pe câmpul de luptă.
Oficialii Comisiei Europene își stabilesc obiective ambițioase înainte de publicarea strategiei, insistând că scopul este integrarea reală a inteligenţei artificiale în activitatea companiilor, nu doar în procesele de suport.
"Ceea ce vrem să vedem este integrarea inteligenţei artificiale în procesul de producție", a spus Sioli. "Nu este vorba despre a avea ChatGPT pe birou și a bifa că folosești inteligenţă artificială".
Testul real al succesului, spune ea, va fi dacă Europa poate convinge firmele să-și regândească procesele de producție cu ajutorul inteligenţei artificiale.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
