Kremlinul acuză UE de "furt" și amenință cu represalii. Cât de departe ar putea merge Rusia
Uniunea Europeană caută soluții pentru a continua sprijinul financiar al Ucrainei, dar propunerea de a folosi activele rusești înghețate riscă să declanșeze o nouă criză diplomatică. Moscova a reacționat vehement, numind planul "un furt" și avertizând că va răspunde cu aceeaşi monedă, inclusiv prin acțiuni în instanță împotriva țărilor implicate.
Kremlinul a transmis miercuri că va căuta să urmărească în instanță țările și persoanele care ar lua parte la "furtul" activelor rusești înghețate în Europa, după ce liderii Uniunii Europene au început discuțiile despre un plan prin care să acorde Ucrainei un împrumut în valoare de 165 de miliarde de dolari, garantat cu aceste fonduri, relatează The New York Times.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu face nicio diferență între confiscarea directă a activelor și folosirea lor drept garanție pentru un împrumut.
"Vorbim despre un furt", a declarat Dmitri Peskov într-o conferință telefonică cu reporterii.
Declarațiile vin la o zi după ce președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care accelerează redistribuirea activelor din interiorul Rusiei. Analiștii spun că Moscova ar putea răspunde planului european prin confiscarea bunurilor și activelor deținute de companii și persoane din statele care sprijină împrumutul pentru Ucraina.
Răspunsul Moscovei: confiscări și măsuri simetrice
Ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, declara anul trecut că Rusia a înghețat active occidentale în valoare echivalentă cu cele rusești blocate de Occident, promițând un răspuns "simetric". De la începutul războiului, Moscova a direcționat profiturile din activele occidentale către conturi speciale, controlate de stat.
Planul european de împrumut a prins contur în contextul în care ajutorul american pentru Ucraina s-a diminuat. Comisia Europeană propune un "împrumut de reparații" fără dobândă, în valoare de 140 de miliarde de euro (circa 165 de miliarde de dolari), care ar folosi activele rusești pe post de garanție. Împrumutul ar fi rambursat doar dacă Rusia ar plăti reparații pentru distrugerile provocate Ucrainei. Marea Britanie analizează o inițiativă similară.
"Avem nevoie de o soluție structurală pentru sprijinul militar", a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. "De aceea am propus ideea unui împrumut de reparații, bazat pe activele rusești îngheţate".
Preşedinta CE a precizat că împrumutul ar fi acordat în tranșe și nu ar implica o confiscare directă. Țările din Grupul celor Șapte (G7) au oferit deja Ucrainei un împrumut folosind dobânzile generate de aceste active ca garanție.
Reacțiile liderilor europeni
Ideea a fost relansată de Ursula von der Leyen și susținută de cancelarul german Friedrich Merz, însă întâmpină opoziție din partea Belgiei, unde se află cea mai mare parte a activelor rusești înghețate. Premierul belgian a avertizat asupra riscurilor financiare disproporționate pentru țara sa.
"Este o cotitură geopolitică interesantă" a declarat Maria Shagina, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice. În contextul unei politici externe americane tot mai izolaționiste, "Europa trebuie să își asume un nou rol și să adopte o altă strategie", a adăugat ea.
Rusia privește cu îngrijorare această schimbare de strategie europeană, mai ales că aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane rusești au fost înghețate în Occident, cea mai mare parte în Uniunea Europeană și Marea Britanie. Aceste fonduri reprezintă aproape jumătate din rezervele valutare și de aur ale Băncii Centrale a Rusiei, potrivit Ministerului rus de Finanțe.
Deputatul Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a amenințat că Moscova va urmări în instanță "până la sfârșitul timpului" țările care ar încerca să confişte bunurile Rusiei, adăugând că va acționa "prin toate mijloacele posibile", inclusiv în afara instanțelor.
Ce măsuri ar putea lua Rusia
Analiștii spun că Rusia ar putea reacționa prin: confiscarea activelor străine din așa-numitele conturi de tip C, unde sunt blocate profiturile companiilor occidentale, naționalizarea activelor și acțiunilor companiilor din statele care susțin împrumutul pentru Ucraina sau prin emiterea unui împrumut garantat cu activele blocate pentru a acoperi deficitul bugetar intern.
Publicația independentă rusă The Bell estimează că sute de milioane de dolari din activele occidentale ar putea fi în pericol.
Președintele Vladimir Putin a avertizat în septembrie că orice încercare a Europei de a folosi fondurile suverane rusești ar "distruge complet principiile economiei internaționale" și ar provoca "daune uriașe economiei globale".
Într-un discurs ținut la Minsk, Putin a adăugat că "furtul rezervelor Rusiei" va accelera divizarea sistemului financiar global și va determina țările să renunțe la dolar și euro în favoarea unor sisteme regionale independente.
"Se vorbește constant despre cum ne vor fura banii. Dar dacă se va întâmpla, mișcarea spre regionalizarea sistemelor de plată va deveni ireversibilă", a spus liderul de la Kremlin.
"Poate că merită să plătim acest preț", a adăugat Vladimir Putin.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
