Liberté, égalité, revoltă în licee. De unde au pornit violențele din Franța și ce urmează pentru elevi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Protestele din liceele din Franța au degenerat în violențe, incendii și confruntări cu poliția. Iată de unde au pornit manifestațiile, cum s-au extins și ce revendică elevii.
Franța, în fața unei situații dificile. De la nemulțumirile legate de școli, la violențe și incendii.
Protestele elevilor din liceele din Franța au intrat joi, 1 octombrie, într-o fază mult mai violentă. O mobilizare începută în urmă cu aproximativ zece zile pentru mai mulți profesori, clădiri mai bine întreținute și condiții mai bune de studiu s-a extins în întreaga țară, iar în mai multe orașe au fost declanșate incendii, confruntări cu poliția și atacuri asupra unor infrastructuri publice.
Vineri, peste 400 de licee au rămas închise, în timp ce autoritățile încearcă să limiteze escaladarea și să reia dialogul cu organizațiile elevilor și părinților.
De unde au pornit protestele
Punctul de pornire a fost liceul Saint-Exupery din Creteil, în regiunea priziană. Primele acțiuni au început pe 21 septembrie, pe fondul unor posturi didactice neocupate și al nemulțumirilor privind condițiile din școli.
În zilele următoare, protestele s-au extins la alte licee din regiunea Parisului. Elevii au reclamat, printre altele:
- lipsa profesorilor și a personalului auxiliar
- clase aglomerate
- clădiri școlare degradate
- programe considerate prea încărcate
- stresul asociat sistemului de admitere în universități
- condiții generale de studiu pe care organizațiile elevilor le consideră insuficiente
Un element important este că protestele nu au pornit inițial ca o revoltă violentă. Forma principală de acțiune a fost blocarea intrărilor în licee și organizarea de manifestații.
-
Profesori stropiţi cu benzină la protestele liceenilor din Franța: școli devastate și 40 de directori răniți
-
Incendii și violențe la protestele elevilor din Franța. Licee, mașini și baricade au fost cuprinse de flăcări
-
Marile case de modă, din nou la Paris. Defilarea colecțiilor de primăvară care a atras toate privirile
Cum s-au răspândit atât de repede
După primele blocaje din regiunea pariziană, sindicatele elevilor au cerut extinderea mișcării la nivel național.
Rețelele sociale au accelerat procesul. Le Monde relata că pe TikTok, Snapchat și Instagram au circulat numeroase afișe și apeluri la blocarea liceelor. Unele materiale erau adaptate pentru problemele specifice ale fiecărei școli.
Pe 29 septembrie, aproximativ 180 de licee erau deja afectate, iar până joi, 1 octombrie, Ministerul Educației a vorbit despre 1.000 licee afectate de greve sau proteste și despre 200 de unități blocate.
Mișcarea a început să atragă apoi și studenții din Universități.
Ce s-a întâmplat în ultimele 48 de ore
Momentul de cotitură a fost joi, 1 octombrie.
În mai multe orașe, protestele au depășit forma unor blocaje pașnice. Au fost incendiate pubele, au fost aruncate obiecte și artificii, iar poliția a folosit gaze lacrimogene. În unele localități au fost avariate bunurile publice.
Au existat și incidente mai grave.
La Marsilia, un camion de pompieri venit să stingă un incendiu a fost înconjurat. Pompierii au fost nevoiți să abandoneze vehiculul, care a fost și el incendiat. La liceul Victor Hugo mai mulți membri au personalului au fost stropiți cu benzină.
Un incediu a afectat și un liceu din Nantes, iar la Rouen au fost raportate agresiuni asupra unor directori de liceu.
De la blocarea liceelor la "violență urbană"
Guvernul francez consideră că mișcarea a trecut de la o mobilizare școlară la o problemă de ordine publică. Premierul Sebastian Lecornu a vorbit despre o trecere către "violență urbană".
Bilanțul autorităților pentru joi este semnificativ: Ministerul de Interne a anunțat că aproximativ 2.000 persoane au fost reținute pentru violențe, iar 300 oameni de ordine au fost răniți.
În același timp, relatările despre mișcare includ și acuzații privind intervenția forțelor de ordine. Unele imagini publicate pe rețelele sociale arată că poliția a folosit proiectile de control al mulțimilor.
Politicienii se acuză reciproc
Guvernul francez și serviciile de informații au susținut că formațiunea de stânga radicală La France Insoumise (LFI) și persoane apropiate acesteia au contribuit la organizarea sau amplificarea mișcării. Reuters a relatat că această evaluare a fost prezentată într-o reuniune de criză a guvernului.
LFI a respins acuzația și susține că a cerut proteste fără violență. Reprezentanții formațiunii îi apără pe elevi și spun că folosirea forței de către polițiști a contribuit la tensionarea situației.
Ce urmează
Vineri, 2 octombrie, ministrul Edouard Geffray a anunțat că va discuta cu reprezentanții elevilor, părinților și ai personalului din Educație.
În acest moment, Franța se află într-un punct în care două realități se suprapun: o mobilizare pornit[ de la nemulțumirile legate de sistemul educațional și o serie de incidente violente care au transformat problema într-o criză de ordine publică.
Pentru moment, autoritățile încearcă simultan să securizeze școlile și să redeschidă dialogul cu elevii. Organizațiile de elevi spun că revendicările lor trebuie să rămână tema centrală.
